Autoritățile de la Bruxelles au fost luate prin surprindere de numărul mare de cereri, de opt ori mai mare față de așteptări, venite din partea crescătorilor de vaci care doresc să renunțe voluntar la producția de lapte, în cadrul celei de-a doua etape de depunere a cererilor, care a avut ca termen data de 12 octombrie.
La nivelul întregii Europe, au fost înregistrate 6 081 cereri, care totalizează un volum de 97 880 tone. Cele mai multe cereri au venit din țări precum Germania, Franța, Polonia, Marea Britanie, Irlanda, Italia și Belgia. În ceea ce privește România, chiar dacă numărul nu este foarte mare – în jur de 90 de cereri, situația de pe piața locală este destul de îngrijorătoare, în condițiile în care deficitul pe plan intern de lapte este tot mai mare.
Citește și: Efectele adverse ale ajutorul de minimis pentru achiziția de animale
An greu pentru producătorii interni: în primul semestru importurile de lapte au crescut cu 45%
2016 a fost un an foarte greu pentru producătorii români de lapte, poate chiar ciudat, după cum a declarat recent Dorin Cojocaru, șeful APRIL. Din cauza prețului mic de achiziție la lapte, pe fondul întârzierii plății subvențiilor, mulți fermieri au ajuns în imposibilitatea de a-și mai desfășura activitatea, reducându-și semnificativ efectivele. Nici la nivel legislativ, situația nu este mai bună. Legea etichetării produselor lactate nu a fost adoptată nici până în prezent, deși a trecut ceva vreme de când au demarat discuțiile. Iar în timp ce disputele între procesatori și producători nu se mai sfârșesc, piața românească a ajunsă să fie invadată de produse aduse de peste tot, care n-au nicio legătură cu laptele. Nici procesatorii nu stau cu mâna în sân și importă tot mai mult lapte, ajungându-se ca în primul semestru al acestui an, importurile să crească cu circa 45%, în condițiile unui deficit de circa 30%, potrivit reprezentanților APRIL.
Sursă foto: www.webmd.com
