Creșterea porcilor este unul din sectoarele care trec prin momente grele în prezent. Prețurile mici de achiziție, care au adus fermierii români în faliment, alături de politica retailerilor care preferă să importe carne din afară în detrimentul producătorilor interni și nu în ultimul rând politica procesatorilor interni care achiziționează carne din afară, sunt doar câteva din motivele care au dus la dispariția multor ferme românești.
Din păcate, nici perspectivele nu se arată mai bune, în condițiile în care accesul la finanțare este tot mai dificil. Situația este și mai grea, însă, pentru tinerii fermieri, care vor să acceseze fonduri europene și nu pot pentru că nimeni nu-i bagă în seamă.
‘’Noi nu avem acces acum la fonduri. Nu avem nici de unde să ne punem partea de cofinanțare, iar băncile nu ne dau bani pentru că nu vor să lucreze cu Fondul de Garantare a Creditului Rural. Nu vor să lucreze nici cu cel al IMM-urilor. Eu am fost la cinci bănci, pe puțin, le-am luat pe toate la rând și nu a vrut nimeni să audă de fondul de garantare. Au zis foarte clar că fondul nu asigură siguranță, nu rambursează banii atunci când se întâmplă ceva cu firmele (insolvență etc), iar ei nu pot să se bazeze pe el“, spune Larisa Eene, un tânăr fermier din Râmnicu Sărat.
După ce în urmă cu câțiva ani a reușit să înființeze o fermă cu o capacitate de 2.000 de capete pe serie pe baza unui program de finanțare european, acum se luptă să obțină finanțare pentru o fermă de scroafe cu 500 de capete, care să fie realizată tot pe bani europeni. A recurs la această variantă ca să mai reducă din costuri, pentru că altfel nu are nicio șansă să reziste pe o piață în care prețul de livrare a cărnii a ajuns la 3,8 lei – 4,3 lei în viu, de exemplu luna trecută, un nivel care i-a adus pe mulți fermieri în pragul falimentului. Mai trebuie doar să găsească și banii pentru confinanțare…
Tot felul de piedici pentru crescătorii de Mangalița
Nici în ceea ce privește rasa Mangalița, lucrurile nu stau mai bine. Nu doar că numărul crescătorilor este mic, dar autoritățile nici nu-i susțin, ba mai mult, funcționarii de la APIA le impun tot felul de condiții, care n-au nicio legătură cu realitatea, pentru a primi subvenția. Un astfel de exemplu este cel al lui Fecso Attila, un crescător din Odorheiu Secuiesc, care deține 100 de porci Mangalița și care vorbește de problemele întâmpinate la depunerea dosarului pe Măsura 10, Pachetul 8.
De exemplu, printre cerințele APIA se numără obligativitatea ca pentru fiecare cap de scroafă, fermierul să dețină 0,5 ha de pășune, adică pentru 100 de porci să aibă 50 ha de pășune. ‘’Ori în aceste condiții nu se mai poate vorbi de reproducere controlată, nu mai punem la socoteală faptul că în cazul unui control de la APIA este greu să găsești o scroafă pe un teren de 50 ha ca să verifici crotalia’’, se plânge crescătorul. Din păcate, însă, lista cerințelor absurde ale APIA nu se oprește aici.
