Vestul ţării a atras de-a lungul timpului cei mai mulţi investitori străini, care s-au bătut pe terenurile fertile din această parte a ţării. Italieni, danezi, nemţi, austrieci, francezi, elveţieni sau spanioli au cumpărat terenuri bucată cu bucată şi au ajuns să deţină exploataţii de mii de hectare (n.red.- zeci de mii de hectare în cazul unora).
În lipsa unor date oficiale, în piaţă se vorbeşte că aceştia au ajuns să deţină undeva la 50% din terenurile agricole din zonă, achiziţionate sub diverse forme mascate, inclusiv de fonduri de investiţii, după cum susţine Viorel Matei, un fermier cunoscut din Cenad.
VEZI: România, în continuare dependentă de importurile de purcei
De ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru că legislaţia românească le-a permis acest lucru. În ultimii ani, străinii s-au înghesuit să cumpere terenuri de teama schimbării legislaţiei – proces care tot întârzie-, iar acum au ajuns să arendeze suprafeţe mici, de circa 50 ha, unor prestatori români de servicii. Terenurile s-au cumpărat pe societăţi, după care au fost trecute pe persoane fizice şi aceasta este doar una dintre metodele cele mai des folosite în ultima vreme.
Din păcate, nici creditele avantajoase promise de ministrul Petre Daea fermierilor români nu sunt de prea mare folos, atât timp cât BNR nu permite cumpărarea de terenuri de la rude de gradul întâi, după cum susţine Viorel Matei. Străinii, în schimb, pot cumpăra de la oricine, ca să n mai pomenim şi cum sunt sprijiniţi de ţările lor.
