Introducerea de restricții la vânzarea terenurilor agricole către străini a constituit una din temele principale de discuții la consultările dintre ministrul Agriculturii Achim Irimescu și producătorii agricoli în acest an. Din păcate, s-a vorbit mult și s-a făcut mai nimic.
Așa că spre final de an, mai ales că vin și alegerile, toată lumea pare să devină interesată se rezolve pe ultima sută de metri ceea ce nu s-a putut face un an întreg. Acum, de exemplu, este pus pe tapet din nou actul normativ privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Iată care ar fi principalele prevederi:
- străinii care vor să cumpere pământ în România trebui să aibă domiciliu stabil în țara noastră, dacă sunt cetățeni europeni. În cazul în care provin din țări terțe sunt obligați să-și obțină cetățenia română.
- A fost impusă o limită de 150 ha la achiziția de teren pentru persoanele fizice, respectiv cel mult 1.500 de hectare pentru cele juridice, fiind luat drept exemplu Ungaria.
- cei care cumpără teren trebuie să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură.
Citește și: Abatoarele românești se pregătesc pentru exportul de carne de vită în Turcia și Israel
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept. Potrivit unui studiu SISA, românii mai dețin undeva la 30% din suprafața agricolă, restul fiind pe mâna străinilor.
