Agricultura românească trece prin una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Fenomenele extreme, precum seceta prelungită, valurile de căldură sau ploile torențiale, afectează tot mai mult productivitatea culturilor.
În 2025, impactul schimbărilor climatice este resimțit în toate regiunile agricole ale țării, dar mai ales în sud și sud-est, acolo unde culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui au devenit vulnerabile.
Agricultura românească în fața schimbărilor climatice – ce soluții adoptă fermierii în 2025
Conform datelor transmise de Ministerul Agriculturii, peste 1,5 milioane de hectare au fost afectate anul trecut de lipsa precipitațiilor. Fermierii români avertizează că, fără investiții serioase în irigații și infrastructură, riscurile pentru următorii ani vor fi și mai mari.
Irigațiile – prioritatea zero pentru fermierii români
Reabilitarea sistemelor de irigații a devenit o temă centrală în politica agricolă a României. În 2025, Ministerul Agriculturii a anunțat continuarea programului național pentru irigații, cu finanțări de peste 1 miliard de euro până în 2027. Scopul este modernizarea canalelor principale și refacerea stațiilor de pompare abandonate de zeci de ani.
În județele Ialomița, Călărași și Brăila, primele rezultate se văd deja. Fermierii care au reușit să reintroducă irigațiile spun că producțiile sunt mai stabile, chiar și în verile secetoase. În plus, folosirea apei controlate reduce pierderile și optimizează consumul de resurse, o condiție esențială într-o agricultură afectată de schimbările climatice.
Agricultura de precizie – tehnologia care schimbă modul de lucru în ferme
Pe lângă infrastructura clasică, agricultura de precizie este soluția modernă adoptată de tot mai mulți fermieri români. Prin utilizarea senzorilor de sol, dronelor și platformelor digitale, aceștia pot urmări în timp real starea culturilor și pot lua decizii bazate pe date concrete.
De exemplu, sistemele de monitorizare prin satelit pot indica exact zonele unde solul are deficit de umiditate, iar aplicarea localizată a îngrășămintelor sau pesticidelor reduce costurile și poluarea. Această abordare aduce beneficii nu doar economice, ci și de mediu, contribuind la o agricultură românească mai sustenabilă și competitivă.
Tot mai multe companii din România furnizează servicii de analiză agricolă bazată pe inteligență artificială, iar start-up-urile locale oferă soluții integrate pentru gestionarea fermei – de la programarea lucrărilor la evidența resurselor și raportarea automată pentru APIA.
Adaptarea culturilor – selecția soiurilor rezistente la secetă
Un alt pas important în combaterea efectelor schimbărilor climatice este adaptarea culturilor. Stațiunile de cercetare agricolă și institutele românești lucrează la dezvoltarea unor soiuri mai rezistente la secetă și temperaturi ridicate. Fermierii din Dobrogea și Oltenia au început să testeze hibrizi de porumb și floarea-soarelui care oferă producții constante chiar și în condiții de stres hidric.
De asemenea, tot mai mulți producători își diversifică culturile, optând pentru plante mai rezistente – cum ar fi sorgul, năutul sau lavanda – care necesită mai puțină apă și au o valoare comercială bună pe piață. Această adaptare agricolă este o formă de protecție economică în fața unui climat tot mai impredictibil.
Programe de sprijin și fonduri europene
Uniunea Europeană pune un accent tot mai mare pe reziliența climatică a fermierilor. România beneficiază, în perioada 2025–2027, de mai multe linii de finanțare dedicate investițiilor în tehnologii verzi și eficiență agricolă. Fermierii pot accesa fonduri pentru echipamente de irigații, panouri solare pentru ferme, sisteme de monitorizare climatică sau digitalizare.
Asociațiile agricole, precum LAPAR și Clubul Fermierilor Români, cer însă simplificarea birocrației și o mai bună coordonare între programele naționale și cele europene, astfel încât fermierii să poată investi rapid în soluții concrete pentru adaptare.
Agricultura românească între tradiție și inovație
În fața provocărilor climatice, fermierii români demonstrează tot mai multă deschidere către inovație. Mulți dintre ei îmbină metodele tradiționale – rotația culturilor, lucrările minime ale solului – cu noile tehnologii digitale. Rezultatul este o agricultură românească care învață să se adapteze, să fie mai eficientă și mai responsabilă față de mediu.
Viitorul agriculturii va depinde de capacitatea României de a construi o strategie coerentă pe termen lung. Investițiile în irigații, digitalizare și formare profesională sunt esențiale pentru ca fermierii să poată face față schimbărilor climatice și să asigure securitatea alimentară a țării.
