Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău atenționează cu privire la posibilitatea dispariției unor plante medicinale autohtone valoroase prin introducerea noilor tehnici genomice (NGT), în timp ce Asociația Patronală Planta Romanica evidențiază creșterea riscului toxicologic, modificarea unor proprietăți terapeutice și pericolul uniformizării genetice sub care ar putea fi supusă farmacia verde.
Parlamentul European a semnat, pe 17 iunie, acordul privind plantele obținute prin NGT, care marchează pasul final în adoptarea noii legislații propuse de Comisia Europeană în 2023.
România ar avea potențial să devină una dintre cele mai mari țări producătoare de ceaiuri din lume dacă ar dezvolta industria plantelor aromatice și medicinale.
Potrivit specialiștilor, acordul are efecte semnificative în domeniul agricol, BRGV Buzău subliniind că, deși există beneficii ale plantelor obținute prin biotehnologii, care pot fi mai rezistente la efectele schimbărilor climatice, pot avea nevoie de mai puține îngrășăminte și pesticide, însă nu există un studiu pe termen lung asupra impactului lor asupra mediului și speciilor autohtone.
O serie de plante cu efecte dovedite în plan medicinal au dispărut sau pot fi găsite în flora spontană din ce în ce mai rar.
Factorii climatici au contribuit la restrângerea unor areale unde puteau fi indentificate, iar introducerea unor plante noi le-ar putea afecta și mai mult, prin contaminare.
 din Buzău atenționează cu privire la posibilitatea dispariției unor plante medicinale autohtone valoroase prin introducerea noilor tehnici genomice (NGT), în timp ce Asociația Patronală Planta Romanica evidențiază creșterea riscului toxicologic, modificarea unor proprietăți terapeutice și pericolul uniformizării genetice sub care ar putea fi supusă farmacia verde.){kind=link}