Un fruct mai puțin obișnuit pentru consumatorii români este cultivat și studiat în serele Stațiunii de Cercetare din Buzău. Pepenele de iarnă, cunoscut și sub denumirea de dovleac de ceară, se diferențiază de pepenele roșu atât prin aspect, cât și prin gust și perioada de păstrare.

Pepenele de iarnă, cultivat în România: fructul care poate ajunge la 20 kg

Fructul are pulpa albă, densă și crocantă și este mai puțin dulce decât pepenele consumat în mod obișnuit vara. Una dintre principalele sale caracteristici este însă capacitatea de a fi păstrat luni întregi după recoltare, fără să fie necesară refrigerarea, datorită stratului albicios care acoperă coaja verde.

Cum arată și cât poate cântări pepenele de iarnă

Pepenele de iarnă face parte dintr-o specie cultivată de mai mulți ani în cadrul cercetărilor agricole de la Buzău. Fructele seamănă într-o anumită măsură cu cele ale pepenelui comun, însă diferențele sunt evidente la interior.

„Fructele de dovleac de ceară sunt asemănătoare cu cele ale pepenelui comun, însă pulpa este albă, crocantă și mai puțin dulce. Coaja verde este acoperită cu un strat puternic de pruină, care îi oferă o durată mare de păstrare”, explică cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Buzău.

Stratul albicios de pe coajă este cunoscut sub numele de pruină și contribuie la conservarea fructului. În condiții adecvate de depozitare, pepenele poate fi păstrat o perioadă îndelungată după recoltare.

Poate înlocui castravetele sau dovlecelul în bucătărie

Deși numele îl apropie de pepenele clasic, fructul nu este folosit în principal ca desert. Pulpa densă și crocantă poate fi utilizată în diferite preparate și poate înlocui, în anumite situații, castravetele sau dovlecelul.

Pepenele de iarnă este cunoscut de mult timp în țările asiatice, unde este inclus într-o varietate de preparate culinare. Gustul său mai puțin dulce și textura fermă îl fac potrivit pentru preparate în care sunt folosite legume cu o consistență similară.

Fructul este menționat și pentru conținutul de vitamine și minerale, iar în medicina orientală este utilizat în mod tradițional în asociere cu mai multe beneficii pentru organism.

Planta are și un rol în cercetarea agricolă

Interesul cercetătorilor pentru această specie nu se limitează la caracteristicile fructului. Pepenele de iarnă poate fi utilizat și ca portaltoi, ceea ce îi conferă o importanță suplimentară în cercetarea agricolă.

Planta are, de asemenea, o dezvoltare vegetativă bogată și poate fi folosită în scop decorativ, în special în spații în care este lăsată să se dezvolte pe verticală.

În serele Stațiunii de Cercetare Buzău, cercetătorii urmăresc atât caracteristicile fructelor, cât și posibilitățile de utilizare ale plantei în agricultură. Capacitatea de păstrare pentru o perioadă lungă reprezintă unul dintre avantajele importante ale acestei culturi.

Fermierii români se confruntă cu probleme la valorificarea pepenilor

În timp ce cercetătorii testează și studiază soiuri mai puțin cunoscute, producătorii tradiționali de pepeni din România se confruntă cu probleme importante legate de valorificarea recoltelor.

În județul Dolj, producătorii de lubeniță au reclamat o nouă criză provocată de supraproducție și de lipsa unor piețe de desfacere. Prețul oferit la angro a coborât sub 50 de bani pentru un kilogram, iar în unele cazuri fermierii au ajuns la concluzia că recoltarea nu mai este rentabilă.

Costurile de recoltare pot depăși valoarea pepenilor

Pentru agricultori, problema nu este doar prețul scăzut de vânzare. Recoltarea presupune cheltuieli cu zilierii, masa acestora și transportul, iar veniturile obținute pentru marfă pot ajunge să nu acopere aceste costuri.

„Munca noastră, uite! Bani cheltuiți aici. (…) A fost de 50 de bani kilogramul și ca să culegi o remorcă de lubeniță trebuie să ai 4 inși. Și 10 milioane [lei vechi] nu iei pe ei. Și mai bine am abandonat”, explică mâhnită Florina Onțel, o cultivatoare de pepeni din zonă.

Lipsa unor centre de colectare și dependența de intermediari îi pun pe producători într-o poziție dificilă. Pentru că pepenii sunt produse perisabile, fermierii trebuie să îi vândă rapid, chiar și atunci când prețul primit este foarte mic.

Vezi și: Peneni autohtoni de Dăbuleni sau soiuri internaționale de pepene? Dilema românilor în vara 2024

Fermierii caută soiuri de pepeni mai puțin obișnuite

În acest context, cultivatorii români încep să fie interesați și de soiuri sau sortimente mai rare, care pot avea o valoare mai mare pe piață. Printre acestea se numără și pepenii exotici cultivați în Japonia, inclusiv cei cu formă pătrată.

„Într-adevăr, partea de inovație în Japonia este foarte la modă și la mare căutare. Cum piața din România se dezvoltă, iar diversitatea crește, bineînțeles că ne pregătim să avem în viitor și astfel de pepeni pătrați.

Aceștia trebuie cultivați într-o tehnologie adecvată. Din ce știu, se pun în niște forme. Lucrăm cu niște companii din Japonia, chiar vreau să discut cu ei să vedem dacă ne pot pune la dispoziție tehnologia și să facem o testare în România”, a declarat pentru AgroTV Raymond Stanciu, director de vânzări în cadrul Diviziei Semințe de Legume a Marcoser.

Pepenii cu miez galben și alte specialități câștigă teren

Marcoser a introdus pe piața din România și alte specialități de pepene, iar unele dintre acestea au început să fie tot mai căutate de consumatori.

„Pepenele roșu cu pulpă galbenă, spre exemplu, este soiul care a prins foarte bine în ultima perioadă. Noi am tot continuat să dezvoltăm partea asta.

Prima oară am adus pepeni cu exteriorul verde, dar interiorul galben. Aveau semințe; acum am mers mai departe și am reușit să identificăm un hibrid foarte dulce, cu miez galben și fără semințe, care se pare că este foarte apreciat astăzi. În continuare se dezvoltă partea astea de specialități, dacă vorbim de White Honey – cel în formă de ou, care prinde bine pe supermarket – Piel de Sapo, Cantaloupe, tot felul de varietăți pe care le găsim în piața din afară și iată că apar și în România”, a detaliat Raymond Stanciu.

Diversificarea sortimentelor poate reprezenta una dintre direcțiile prin care producătorii încearcă să răspundă schimbărilor de pe piață. În paralel, cercetarea unor specii precum pepenele de iarnă arată că agricultura românească testează și culturi mai puțin cunoscute, cu caracteristici diferite față de soiurile tradiționale.