Recolta de struguri din 2026 aduce vești bune pentru majoritatea regiunilor viticole din România, unde precipitațiile la momentul potrivit și temperaturile moderate au favorizat o coacere lentă și o calitate bună a strugurilor. După doi ani marcați de secetă și înghețuri, viticultorii au avut parte de un sezon mai echilibrat, cu rezultate remarcabile pentru mai multe soiuri autohtone și internaționale.
Recolta de struguri din 2026: producții mai bune și diferențe între regiunile viticole
Totuși, condițiile meteorologice nu au fost favorabile peste tot. Banatul s-a confruntat cu secetă și temperaturi de peste 40 de grade Celsius, în timp ce ploile abundente din toamnă au întârziat culesul în Dobrogea. În paralel, piața strugurilor pentru vin trece printr-o perioadă de reașezare, pe fondul schimbărilor de preț și al evoluției cererii. Datele și observațiile oenologilor și viticultorilor din principalele regiuni viticole conturează imaginea unui an cu rezultate bune, dar cu provocări economice importante.
Un sezon viticol mai echilibrat după doi ani dificili
Pentru a înțelege rezultatele din 2026, este important de analizat evoluția ultimilor ani. În 2024, seceta a redus producția de vin a României la aproximativ 3,1 milioane de hectolitri. În 2025, volumele și-au revenit, însă multe podgorii încă resimțeau efectele secetei pedologice, iar înghețurile de primăvară au afectat soiurile timpurii, în unele cazuri producția coborând la 3-4 tone la hectar.
În 2026, precipitațiile au contribuit la refacerea echilibrului hidric în mare parte din țară, iar temperaturile mai moderate au permis o maturare lentă a strugurilor. Aceste condiții au favorizat păstrarea prospețimii, a acidității și a caracteristicilor specifice soiurilor. Cu toate acestea, diferențele regionale au rămas semnificative, în funcție de distribuția ploilor și de temperaturile înregistrate pe parcursul verii și al toamnei.
Moldova: rezultate bune la Averești și o surpriză la Odobești
La Domeniile Averești, recolta din 2026 este cu aproximativ 10% mai mică decât cea din anul precedent. Diferența trebuie privită în contextul producției ridicate din 2025, când numeroase parcele au ajuns la 13 tone la hectar. În acest an, volumele au revenit la un nivel obișnuit pentru domeniu, însă calitatea strugurilor a fost superioară la mai multe soiuri.
„Un an foarte bun și foarte echilibrat, ca temperaturi și precipitații. Avem vârfuri de calitate la Busuioacă de Bohotin, Zghihară, Aligoté, Sauvignon Blanc, Fetească regală și Fetească albă, toate peste strugurii din 2025″, spune Claudiu Cretu, oenolog la Domeniile Averești. La jumătatea lunii octombrie, ultimele parcele de Fetească neagră urmau să fie culese.
La Beciul Domnesc, care exploatează vii în centrele viticole Odobești, Panciu, Cotești și Huși, producția totală este cu aproximativ 25% mai mare decât în anii precedenți. Creșterea provine în principal din Vrancea, unde precipitațiile au fost cu aproximativ 100 de litri pe metru pătrat mai abundente decât în podgoria Huși. În această din urmă zonă, producția s-a menținut constantă, deși arșița din iulie a afectat în special viile de pe soluri nisipoase și cu pietriș.
Bogdan Cotea, viticultor la Beciul Domnesc, remarcă rezultatele foarte bune pentru Tămâioasa românească, Busuioaca de Bohotin și Cabernet Sauvignon în podgoria Huși. La Odobești, atenția se îndreaptă către Galbena de Odobești și Shiraz. „Am obținut un vin de 10,5-11% alcool natural, fără intervenții, exact cum trebuie să fie vinul”, spune acesta despre Galbena de Odobești.
Și Cramele Recaș au înregistrat rezultate favorabile la Odobești, unde producția a crescut cu 15-20% față de 2025. Vara mai răcoroasă și ploile distribuite favorabil au contribuit la evoluția strugurilor. „Vrancea a avut un an optim, iar Feteasca regală a ieșit foarte bine, dar a fost un an bun și pentru Șarbă și Galbenă de Odobești”, afirmă Philip Cox, coproprietar al Cramelor Recaș.
Muntenia și Oltenia: soiurile roșii și albe care s-au remarcat
În Dealu Mare, Crama DeMatei a avut un sezon favorabil, caracterizat prin maturare lentă și precipitații la momentul potrivit. După ce în 2025 recolta crescuse deja cu 40% față de anul precedent, 2026 a continuat evoluția pozitivă. La jumătatea lunii octombrie, mai erau de cules doar parcelele de top de pe dealurile Tegăneanu și Dealu Zorilor.
Grupul Vintruvian Estates, din care face parte Crama DeMatei, alături de Caii de la Letea, Crama Histria și Olterra, raportează o producție totală cu 10-15% mai mare decât în 2025. Rezultatele diferă însă de la o cramă la alta, în funcție de condițiile locale.
La Crama Avincis, din Drăgășani, producția a crescut ușor față de anul trecut, revenind la niveluri considerate normale. Ploile din primăvară și temperaturile mai puțin ridicate au favorizat dezvoltarea unor struguri cu arome bine conturate și prospețime.
„Am avut un echilibru bun, cu ploaie în primăvară și temperaturi nu atât de ridicate ca în ultimii ani. Asta a dus la o recoltă cu struguri cu caracteristici de soi bine definite, plini de prospețime”, explică Andrea Previtali, oenologul cramei.
Negru de Drăgășani s-a remarcat prin posibilitatea de a obține struguri la niveluri diferite de maturitate, potriviți atât pentru rosé, cât și pentru vinuri roșii. Alutus, soi creat la Stațiunea de Cercetare Drăgășani, a avut, de asemenea, rezultate foarte bune.
La Olterra, campania de recoltare s-a încheiat la începutul lunii octombrie. Printre vinurile remarcate se numără rosé-ul de Pinot Noir și cele obținute din Negru de Drăgășani. Crâmpoșia selecționată și Sauvignon Blanc au depășit nivelul calitativ din 2025, în timp ce Feteasca albă a oferit o expresie deosebită în acest sezon.
Banatul, afectat de secetă și temperaturi ridicate
În vestul țării, Cramele Recaș au avut parte de un an dificil. Producția din podgoria Recaș a fost cu aproximativ 20% mai mică decât în 2025, după o vară în care nu a mai plouat din iunie, iar temperaturile din iulie și august au depășit 40 de grade Celsius.
Culesul s-a încheiat pe 10 septembrie, cu aproximativ o lună mai devreme decât în primii ani ai activității lui Philip Cox la Recaș. „Este un an complicat. Dacă era vorba doar de Recaș, ar fi fost un an greu”, spune coproprietarul cramei.
În ciuda condițiilor dificile, unele soiuri au rezistat bine. Pinot Noir, Merlot și Fetească neagră s-au numărat printre cele mai bune rezultate ale sezonului. Feteasca albă a avut, de asemenea, o evoluție favorabilă, la fel ca Rieslingul de Rin și Sauvignon Blanc. În schimb, temperaturile ridicate nu au fost potrivite pentru Feteasca regală.
Dobrogea: ploile de toamnă au întârziat recoltarea
Spre deosebire de Banat, Dobrogea s-a confruntat cu exces de precipitații în toamnă. Ploile au întârziat culesul în unele zone, iar la jumătatea lunii octombrie existau încă parcele cu struguri negri neculese, inclusiv în zona Ostrov, din județul Constanța.
La Caii de la Letea, parte a grupului Vintruvian Estates, calitatea strugurilor s-a menținut bună, în ciuda dificultăților provocate de vreme. Vinurile-bază pentru spumante, Aligoté-ul și Chardonnay-ul s-au remarcat în mod special, în special cel din Piatra Ostrov. La rosé-uri, rezultate bune au fost obținute din Rară neagră și Fetească neagră, în timp ce Merlot-ul din 2026 este considerat promițător pentru vinurile roșii.
Și producătorii care cumpără struguri din regiune au semnalat o recoltă bună, dar cu cheltuieli suplimentare pentru tratamentele aplicate viilor. Ploile abundente au crescut presiunea asupra lucrărilor din plantații și au complicat organizarea culesului.
Transilvania: Feteasca albă, printre vedetele recoltei
La Crama Jelna, din județul Bistrița-Năsăud, 2026 a fost un an foarte bun, cu o maturare lentă și o producție ușor peste media anuală. Grindina din apropierea perioadei de înflorire a afectat doar 2-3% dintre vițele din parcelele lovite, iar un episod de arșiță, cu temperaturi de 38-39 de grade Celsius, a accelerat temporar acumularea zaharurilor.
Echilibrul a fost restabilit în septembrie, când diminețile reci au favorizat evoluția strugurilor. Oenologul Darius Pripon subliniază că recolta a avut un echilibru bun între zaharuri, compuși fenolici și nutrienți.
Sauvignon Blanc a confirmat rezultatele bune din anii precedenți, însă Feteasca albă a fost surpriza sezonului, în special pe parcela din care provine vinul Navicella.
„Arome intense de piersică și ananas. Poate cea mai bună Fetească albă de până acum”, afirmă Darius Pripon. Acesta explică rezultatul și prin vârsta plantației, de aproximativ 15-16 ani, perioadă în care vița-de-vie ajunge la maturitate, iar strugurii pot dezvolta o aromă mai concentrată, aciditate și structură.
Piața strugurilor pentru vin, între producție și costuri mai mari
Deși recolta din 2026 este bună în numeroase regiuni, situația economică a producătorilor rămâne complicată. După seceta din 2024 și revenirea volumelor în 2025, piața strugurilor pentru vin traversează o perioadă de ajustare, în care cererea, stocurile și prețurile influențează direct veniturile viticultorilor.
În 2025, cererea ridicată a dus inclusiv la creșterea prețurilor strugurilor albi peste nivelul istoric al celor negri în Dealu Mare. În 2026, situația s-a schimbat, iar unii mari cumpărători au oprit brusc achizițiile. Potrivit lui Bogdan Cotea, prețurile au coborât până aproape de costurile de producție și, în anumite cazuri, chiar sub acestea.
Pentru viticultorii care nu dețin crame și își vând strugurii către alți producători, o recoltă abundentă nu garantează, astfel, un an profitabil. În același timp, producătorii de vin trebuie să facă față creșterii cheltuielilor pentru motorină, tratamente, întreținerea plantațiilor și ambalaje.
Philip Cox consideră că sectorul se află într-un moment de tranziție, în care volumele și cererea se modifică simultan. „Va fi un an în care se vor reașeza multe lucruri pe piață”, spune acesta.
„România din Cramă în Cramă”, o incursiune în regiunile viticole
Evoluția recoltelor și poveștile producătorilor români sunt prezentate și în emisiunea „România din Cramă în Cramă”, realizată de Marinela Ardelean, Wines of Romania, în colaborare cu Wines of Europe.
Seria cuprinde șapte episoade dedicate celor șapte regiuni viticole ale României și include vizite la peste 80 de crame. Emisiunea urmărește activitatea producătorilor și contribuția generațiilor care dezvoltă industria vinului românesc.
„România din Cramă în Cramă” este difuzată pe Prima TV în fiecare sâmbătă, de la ora 13:00, fiind anunțată și o ediție specială pentru 1 decembrie 2026.
