Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a prezentat, recent la Bruxelles, o inițiativă care a stârnit discuții importante în mediul politic și economic: toate produsele din aceeași categorie ar trebui să fie vândute cu același procent de adaos comercial, indiferent dacă sunt marcă proprie sau brand național.
Această propunere a fost enunțată de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul discuțiilor Consiliului Agricultură și Pescuit (Agrifish) al Uniunii Europene, pe tema practicilor comerciale neloiale și a echității în lanțul agroalimentar. Scopul, potrivit ministrului, este de a elimina diferențele semnificative de preț care apar atunci când aceeași marfă este vândută cu adaosuri diferite — spre exemplu, sub marca producătorului și, în același timp, ca produs sub marcă proprie a retailerilor.
Ce spune propunerea și ce nu spune
Ce propune România
Conform declarațiilor oficiale, inițiativa vizează ca:
toate produsele din aceeași categorie să fie vândute cu același adaos comercial, indiferent de etichetă sau marcă;
diferențele de preț între marcă proprie și brand național să nu mai rezulte din marje diferite practicate de retaileri;
consumatorul să poată compara prețuri fără să fie influențat de adaosuri ascunse.
Ministrul a menționat că în unele situații, același produs – de exemplu, un tip de lapte – este mai ieftin sub marca proprie a retailerului decât sub marca producătorului, lucru care ar fi determinat adaosuri comerciale semnificativ diferite.
Context european: reglementările și limitele actuale
Este important de precizat că, până în prezent, la nivelul Uniunii Europene nu există o reglementare generală care să impună un adaos comercial identic pentru toate produsele dintr-o categorie.
Regulile europene actuale privind practicile comerciale neloiale – cum este Directiva UE 2019/633 – se concentrează pe interzicerea anumitor practici abuzive în relațiile comerciale între actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi plata cu întârziere nejustificată sau schimbările de termen unilaterale, dar nu impun o egalizare a marjelor comerciale între branduri naționale și produse sub marcă proprie a retailerilor.
De asemenea, în majoritatea țărilor membre ale UE, marjele comerciale practicate de retaileri sunt lăsate la latitudinea pieței și negocierilor dintre producători și comercianți.
Prin urmare, inițiativa României — dacă ar fi adoptată — ar reprezenta o excepție în context european, nu o normă deja existentă. Acest aspect a fost punctul de discuție în rândul statelor membre și al părților interesate.
Reacții din piață și dezbateri
Propunerea ministerului a generat reacții mixte:
unele organizații de producători agricoli susțin că o asemenea măsură ar putea crește transparența și echitatea, obligând retailerii să practice adaosuri comparabile pentru produsele similare;
reprezentanți ai marilor rețele de comerț și analiști economici avertizează însă că uniformizarea adaosurilor comerciale ar putea afecta competitivitatea pieței, restrângând libertatea contractuală și capacitatea retailerilor de a aplica strategii diferite de preț în funcție de piață sau sezon;
alte voci au atras atenția că o astfel de măsură poate avea efecte neintenționate asupra prețurilor la raft și asupra ofertei disponibile consumatorilor.
În esență, dezbaterea nu este doar despre adaosuri, ci despre echilibrul dintre protejarea producătorilor agricoli locali, stabilirea prețurilor și funcționarea eficientă a pieței interne în cadrul economiei europene.
Cum ar putea afecta consumatorii și fermierii
Susținătorii propunerii argumentează că:
consumatorul ar câștiga claritate în ceea ce privește modul de formare a prețurilor;
producătorii locali nu ar mai fi „penalizați” atunci când brandul lor concurează cu produsele sub marcă proprie ale retailerilor, care de multe ori sunt mai ieftine doar pentru că au adaosuri mai mici.
Criticii spun însă că:
fixarea unui adaos comercial uniform ar putea reduce concurența și ar face mai dificilă strategia de prețuri diferențiate, care poate duce la oferte promoționale sau la prețuri mai mici pentru anumite categorii de produse;
Vezi și Proprietățile si beneficiile silimarinei
o astfel de măsură nu tratează direct cauzele dezechilibrelor din lanțul agroalimentar, cum ar fi costurile ridicate de producție sau puterea de negociere disproporționată între retaileri și mici fermieri.
Concluzie: nu este o regulă europeană, dar ar putea deveni una
Propunerea lansată de România privind egalizarea adaosurilor comerciale pentru produse din aceeași categorie este în prezent o idee în dezbatere, nu o regulă aplicată în UE. Dacă ar fi adoptată ca parte a revizuirii directivei privind practicile comerciale neloiale, ar reprezenta o schimbare importantă și relativ neobișnuită în context european.
Discuțiile mai departe vor implica:
statele membre ale UE în negocieri;
organizațiile profesionale;
comercianți și consumatori.
Rămâne de văzut dacă această propunere va fi acceptată în forma propusă sau dacă va suferi modificări substantiabile în cadrul procesului legislativ european.
