Un investitor din Constanța vrea să repună în funcțiune cariera de diatomit din zona Sibiciul de Sus (Pătârlagele, județul Buzău), abandonată după 1990. Diatomitul exploatat aici ar urma să fie transformat într-un produs natural cu aplicații agricole – un foliant pe bază de siliciu și un biostimulant cu adaos de lână – capabil să protejeze plantele de efectele temperaturilor extreme, secetei și dăunătorilor.
De la bolțari la folianți: o nouă utilizare pentru zăcământul de diatomit
În trecut, roca extrasă de la Pătârlagele era folosită pentru fabricarea bolțarilor. Noul proiect prevede însă utilizarea diatomitului într-o formă mult mai rafinată: sub formă de pulbere cu granulație mică (sub 150 de microni), aplicabilă foliar. Potrivit dezvoltatorului, acest tip de siliciu amorf, în combinație cu lână, formează o peliculă fină pe frunzele plantelor, reflectând lumina solară și reducând efectele temperaturilor excesive (peste 32–34 °C), tot mai frecvente în lunile de vară.
În plus, structura poroasă a diatomitului îi conferă proprietăți insecto-fungicide naturale, fiind utilizabil și ca aditiv pentru tratarea cerealelor depozitate, pentru prevenirea apariției insectelor și mucegaiurilor.
Prototipuri în testare, dar fără certificat european
Investitorul a lucrat la mai multe prototipuri în colaborare cu ICECHIM București, iar proiectul beneficiază de sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est. Produsele pe bază de diatomit sunt în curs de brevetare, dar pentru moment nu pot fi comercializate ca fertilizanți sau produse de protecție a plantelor în Uniunea Europeană, deoarece nu există încă un certificat oficial care să le includă pe lista aprobată. În lipsa unei fabrici proprii, investitorul caută parteneri pentru producție și omologare.
Vezi și Executivul a suplimentat bugetul alocat schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”
Testele de laborator realizate în ultimii ani sugerează o creștere de până la 20% a producției la pomi fructiferi și legume tratate cu acest tip de foliant. În paralel, se lucrează la un studiu de impact privind utilizarea pe soluri degradate din Buzău, Dobrogea și sudul Olteniei, unde deșertificarea avansează.
Redeschiderea carierei: investiție locală și potențial agricol
Pentru redeschiderea carierei, sunt necesare lucrări de degajare și consolidare, precum și refacerea infrastructurii. Investiția estimată se ridică la 1,5 milioane de euro și ar putea crea între 10 și 12 locuri de muncă în zona Pătârlagele. Redevențele ar urma să fie împărțite astfel: 45% către comunitatea locală, 35% către Consiliul Județean Buzău și 20% către statul român.
În condițiile în care tot mai multe culturi sunt afectate de arșiță și stres hidric, interesul pentru produse naturale de protecție și biostimulare crește, iar redeschiderea acestei cariere ar putea aduce un avantaj competitiv producătorilor locali.
Unde mai există diatomit în România
Zăcământul de la Pătârlagele nu este singurul de acest tip din România. Alte zone unde a fost identificat diatomit cu potențial agricol sau industrial includ:
- Adamclisi (Constanța) – cunoscut pentru un diatomit de culoare cenușie, folosit în trecut la construcții și în industria alimentară.
- Minis (Arad) – exploatat în perioada comunistă pentru aplicații industriale.
- Filia – zonă mai puțin cunoscută, dar cu resurse documentate în literatura geologică.
- Zărnești și zona Vadu – formațiuni sedimentare de tip Miocen, cu depuneri de diatomit de-a lungul izvoarelor.
Comparativ cu alte țări europene – precum Germania, Polonia sau Islanda – România are rezerve nevalorificate de diatomit, cu aplicabilitate în agricultură, mediu și industrie. Lipsa infrastructurii și a recunoașterii oficiale ca produs agricol frânează însă utilizarea lor pe scară largă.
Alte rezerve de diatomit în Europa de Est
În Europa de Est, zăcămintele de diatomit sunt prezente în mai multe țări, însă exploatarea lor este încă la scară modestă, în comparație cu potențialul agricol și industrial. În Bulgaria, diatomitul este extras în regiunea Kardzhali și utilizat preponderent în construcții și filtrare. Ungaria deține resurse în apropierea lacului Balaton, iar Serbia are formațiuni active în zona Majdanpek, folosite în principal pentru purificarea apei.
În Ucraina, înainte de declanșarea conflictului militar, existau planuri de extindere a extracției în regiunile Zaporijjea și Vinnița, unde diatomitul era studiat pentru aplicații ecologice și tratamente agrochimice. Deși neomologate complet în UE, aceste materiale sunt în vizorul mai multor companii care caută soluții sustenabile de fertilizare și protecție a culturilor în contextul schimbărilor climatice.
