Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pregătește un mecanism prin care adaosul comercial la toate produsele agroalimentare să fie plafonat automat atunci când inflația depășește un anumit prag, estimat la 5–6%.
Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a explicat că măsura ar funcționa similar unui „stabilizator”: atunci când inflația urcă peste pragul stabilit, plafonarea ar intra în vigoare; când inflația scade sub acel nivel, piața ar reveni la un regim liber.
Schema actuală de plafonare a adaosului pentru anumite produse de bază este deja în vigoare și a fost prelungită până la 31 martie 2026. Noul proiect ar extinde însă intervenția la toate produsele agroalimentare, nu doar la o listă limitată.
O intervenție extinsă, rar întâlnită în Uniunea Europeană
Mecanismele de plafonare a prețurilor sau a adaosurilor comerciale nu sunt o practică obișnuită în Uniunea Europeană, iar un sistem automat, legat direct de nivelul inflației, ar fi cu atât mai puțin frecvent.
În majoritatea statelor membre, guvernele au preferat măsuri temporare, subvenții țintite sau scheme de sprijin pentru consumatori vulnerabili, nu intervenții generalizate asupra marjelor comerciale din întregul sector agroalimentar.
Prin amploare și automatism, propunerea MADR ar plasa România într-o zonă de intervenționism economic mai pronunțată decât media europeană.
Lecția Ungariei: plafonarea poate crea distorsiuni
Un exemplu relevant este cel al Ungaria, unde guvernul condus de Viktor Orbán a aplicat în ultimii ani mai multe forme de plafonare a prețurilor și a adaosurilor comerciale la alimente.
Inițial, măsurile au fost prezentate ca soluții rapide pentru temperarea inflației. În practică însă, efectele au fost controversate:
unele produse au dispărut temporar de pe rafturi;
- Publicitate -comercianții au compensat pierderile prin scumpirea altor categorii;
presiunile din lanțul de aprovizionare s-au accentuat;
inflația alimentară a rămas una dintre cele mai ridicate din UE o perioadă îndelungată.
Economiștii au avertizat că astfel de intervenții pot genera distorsiuni de piață, reducând stimulentele pentru ofertă și investiții.
Vezi și Retailerii contestă plafonarea adaosului comercial, dar acceptă deciziile Guvernului
România: între protecția consumatorului și riscul de distorsiuni
Argumentul oficial al MADR este protejarea consumatorilor într-un context în care inflația alimentară rămâne ridicată, iar puterea de cumpărare este sub presiune.
Totuși, extinderea plafonării la toate produsele agroalimentare ridică mai multe întrebări:
Cum va fi calculat concret adaosul comercial admis?
Cine și cum va controla aplicarea uniformă?
Care va fi impactul asupra micilor comercianți și procesatori?
Există riscul apariției unor efecte colaterale, precum reducerea ofertei?
Experiența anterioară arată că plafonarea aplicată doar pe anumite produse a fost compensată prin ajustări de preț în alte segmente. Extinderea la întreg sectorul ar limita aceste ajustări, dar ar putea amplifica presiunea pe lanțurile comerciale.
O măsură cu miză politică și economică
Plafonarea automată a adaosului comercial la alimente nu este doar o măsură tehnică. Ea are o puternică dimensiune politică, într-un an marcat de presiuni sociale și de dezbateri privind costul vieții.
Pe termen scurt, măsura poate transmite un semnal de intervenție fermă din partea statului. Pe termen mediu și lung însă, eficiența ei va depinde de echilibrul dintre protecția consumatorului și funcționarea normală a pieței.
În lipsa unor exemple solide în alte state europene pentru un mecanism automat și generalizat, România riscă să experimenteze o formulă cu rezultate incerte.
