Peleții au ajuns unul dintre cele mai folosite combustibile din Europa, iar cifrele confirmă acest lucru: potrivit raportului statistic publicat în iunie 2026 de Bioenergy Europe, producția mondială a ajuns la 53,5 milioane de tone în 2025, cu 10% mai mult decât în anul anterior, în timp ce Europa consumă singură aproximativ 70% din producția lumii și are peste 6,5 milioane de gospodării încălzite cu peleți.
Mai puțin știut este că materia primă din care se fac vine, în mare parte, din locuri cât se poate de obișnuite, adică din rumegușul și talașul care se strâng zilnic la gater, din capetele de scândură rămase într-un atelier de tâmplărie sau din paiele și tulpinile care rămân pe câmp după recoltă. Pentru cine are astfel de resturi la îndemână apare firesc întrebarea dacă merită să le transforme singur în peleți, fie pentru încălzire, fie pentru hrana animalelor, în loc să cumpere produsul gata făcut. Mai jos sunt luate pe rând întrebările care apar de obicei înaintea unei astfel de decizii, de la ce anume se poate peletiza și cum arată procesul, până la ce capacitate se potrivește și de ce are nevoie o linie ca să poată lucra.
Din ce se pot face peleții?
Cea mai cunoscută materie primă este rumegușul, atât pentru că se adună constant acolo unde se lucrează lemnul, cât și pentru că are deja o granulație potrivită pentru presare, motiv pentru care majoritatea liniilor de pe piață sunt gândite în jurul lui. Alături de el intră talașul, capetele de scândură și resturile lemnoase în general, care trec însă mai întâi printr-un tocător, ca să ajungă toate la aceeași dimensiune.
A doua categorie o formează materialele rămase după recoltă, adică paiele, tulpinile de floarea-soarelui și cocenii de porumb, care se peletizează foarte bine, dar care, fiind voluminoase și strânse în baloți, au nevoie de un tocător construit special pentru ele.
A treia direcție nu are legătură cu încălzirea, ci cu hrana animalelor, pentru că aceleași utilaje granulează și furajele combinate, iar o fermă care are cereale proprii își poate produce singură hrana dozată, în loc să o cumpere ambalată. Se întâmplă destul de des ca o gospodărie să aibă și lemn, și cereale, iar în acest caz o linie de granulare furaje combinate și peleți din rumeguș acoperă ambele nevoi cu un singur set de utilaje.
Nu în ultimul rând, crengile rezultate din toaletări sau din curățarea livezilor intră în același circuit, cu condiția să fie mărunțite înainte.
Cum se produc peleții, de la materia primă la sac
Procesul este mai simplu decât pare și urmează mereu aceeași ordine. Materialul este întâi mărunțit, pentru că presa lucrează bine doar cu particule mici și uniforme, apoi, dacă este prea umed, trece printr-un uscător, după care ajunge în presă, unde este împins prin orificiile unei matrițe.
Aici se petrece partea cu adevărat interesantă, pentru că sub presiune și la temperatura care apare din frecare lignina din lemn se înmoaie și se comportă ca un liant natural, astfel încât peletul se leagă singur, fără să fie nevoie de vreo substanță adăugată. La ieșire peletul este fierbinte și încă fragil, așa că urmează răcirea și cernerea prafului, iar la final produsul se ambalează în saci sau se depozitează în vrac.
