Programul Tomata, schema de sprijin statal pentru legumicultorii care cultivă legume în seră sau solar, continuă să fie un punct central în politica agricolă 2025–2027. Statutul actual include un ajutor de minimis de 1.500 euro pentru fiecare 1.000 mp de spațiu protejat, cu plafoană maximă de 50.000 euro per beneficiar pe perioada celor trei ani.
Conform declaraţiilor recente ale conducerii instituţiilor agricole, anul 2025 beneficiază de o alocare fără precedent: peste 271 de milioane de lei au fost repartizaţi către fermierii înscrişi în Tomata, ceea ce a adus sprijin concret pentru 16.638 de beneficiari la nivel național.
Această susţinere are ca scop nu doar impulsionarea producției de legume autohtone, ci și stabilizarea lanțului de aprovizionare și reducerea dependenţei de importuri.
Vezi și Agricultură 2025: inovații și fermieri de succes
Pe plan local, judeţul Arad este vizat intens de Program — iar o informaţie vehiculată recent indică faptul că în două comune din judeţ s-ar concentra „trei sferturi din cultivatorii de legume” înscrişi în Tomata. Această susţinere arată că potenţialul legumicol local — seră, solar și cultivare protejată — poate transforma zonele respective în centre importante pentru piața internă de legume.
Totuși, nu am găsit în sursele publice accesibile un raport detaliat care să confirme oficial distribuția exactă a cultivatorilor pe comune sau o statistică verificabilă care să susțină acest procentaj (75 %).
Ce oferă Tomata și de ce contează
Programul a fost regândit astfel încât să acopere o gamă extinsă de legume — nu doar tomate, ci și ardei, castraveţi, vinete, varză, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde — ceea ce oferă fermierilor flexibilitate mai mare și stimulează diversificarea producţiei.
Schema permite legumicultorilor să își justifice activitatea și să acceseze resurse importante pentru infrastructură, energie (încălzire a solarilor/serelor), îngrășăminte, transplanturi, materiale — elemente critice, mai ales pentru cei care caută să producă pe tot parcursul anului, nu doar sezonier.
În 2025, sprijinul pus la dispoziție este considerat de autorități „fără precedent”, ceea ce arată angajamentul statului față de producătorii interni.
Întrebări deschise și provocări reale
– Trasabilitate și verificare: pentru ca sprijinul să fie legitim, fermele trebuie să declare suprafețele în spații protejate și să monteze registrul de tratamente, să declare producția reală — sarcini care pot fi dificile, mai ales pentru fermieri mici sau cu resurse reduse.
– Dependența de seră/solar: Programul este axat pe spații protejate — ceea ce exclude o parte importantă din agricultura tradițională de câmp. Aceasta poate duce la polarizare între ferme mici de câmp și exploatații seră, cu avantaje pentru cei aflați în prima categorie.
– Limitări la suprafețe și diversificare: Schema impune reguli stricte privind suprafața minimă și culturile eligibile; un fermier care vrea să cultive doar tomate sau care are suprafață sub pragul de 1.000 mp pierde accesul.
– Întrebarea sustenabilității: dacă schema devine principala sursă de venit, există riscul ca producţia să fie orientată spre obținerea subvenției, nu spre eficiență, calitate sau cerere reală.
Ce ne spune situația din Arad
Chiar dacă nu există date publice care să confirme cu exactitate proporția “trei sferturi din cultivatorii de legume” în două comune, faptul că zone din Arad sunt intens înscrise în Tomata reflectă două realităţi importante: potenţialul agricol al județului și interesul legumicultorilor de a accesa schema de minimis. Dacă autorităţile publică la un moment dat o hartă a beneficiarilor sau o statistică detaliată pe judeţe/comune, vom putea evalua mai clar impactul real.
Vezi și Tomata cherry tricoloră, un produs al cercetătorilor din Buzău
Între timp, Tomata rămâne una dintre cele mai ambițioase încercări de sprijin structurat pentru legumicultură din ultimii ani în România. Dacă este administrat cu transparență și se însoțește de politici de piață — preţ stabil, trasabilitate, marketing și acces la retail — programul are potențialul să repornească lanțul legumicol autohton, să reducă importurile și să ofere consumatorilor legume românești, proaspete, chiar și în extrasezon.
