Realitatea climatică arată necesitatea unor investiții masive în infrastructura hidrotehnică deși mesajele publice oscilează între minimizarea investițiilor și declararea lor drept ‘prioritate’, arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) sub titulatura: ‘Apa, energia și adevărul. Testul maturității administrative!’
‘Realitatea climatică arată că urgența nu mai poate fi amânată. Dincolo de declarații, datele ultimilor 20 de ani sunt greu de ignorat. România se confruntă mai frecvent cu episodul sever de: caniculă extremă, inundații majore, perioade prelungite de secetă, blackout-uri energetice în țări din Europa, alunecări de teren. Impactul economic și social estimativ este semnificativ: inundații (medie anuală) – 100-200 milioane euro; inundații severe (2005/2010/2024) – 0,065 – 1,5 miliarde euro; 20-70 de decese; secetă (agricultură, energie etc.) – 0,8 – 1,5 miliarde euro; zeci sau sute de mii de familii afectate; alunecări de teren – aproximativ 0,3 miliarde euro’, se spune în analiză.
Conform sursei citate, cifrele justifică fără echivoc necesitatea unor investiții masive în infrastructură hidrotehnică pentru că ‘nu vorbim despre un lux sau despre o ambiție industrială, ci despre protecția vieții, a proprietății, a securității energetice și alimentare’.Președintele AEI amintește că, din anul 2024, a subliniat că urgența imediată pentru România nu este exclusiv reducerea emisiilor de carbon – obiectiv esențial pe termen mediu și lung – ci implementarea rapidă a unor planuri de amenajare hidrotehnică pentru: prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren, acumularea apei în perioadele ploioase pentru utilizare în secetă, asigurarea apei pentru populație și agricultură, producerea de energie electrică stabilă și curată.
‘Green Deal este o strategie de transformare structurală pe termen lung. România, însă, are nevoie simultan de măsuri de adaptare imediată. Adaptarea nu poate fi amânată până la finalizarea tranziției energetice’, consideră Chisăliță.
El susține că, în prezent, se conturează o incoerență de viziune la nivel decizional. ‘Mesajele publice din ultimele luni oscilează între minimizarea investițiilor hidrotehnice și hidroenergetice și declararea lor drept ‘prioritate’, fără ca această schimbare de poziție să fie însoțită de un cadru strategic coerent’, afirmă specialistul, care face o trecere în revistă a declarațiilor publice.
 sub titulatura: 'Apa, energia și adevărul. Testul maturității administrative!'){kind=link}