În 2025, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a verificat peste 4.800 de probe de legume, fructe și cereale în cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide. Dintre acestea, doar 45 de probe (1,1 %) au fost neconforme, adică au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă (LMA). Restul probelor s-au încadrat în limitele legale sau nu au prezentat reziduuri detectabile.
În detaliu, din cele 3.059 de probe de legume verificate, 69,4 % nu au prezentat reziduuri, 29,3 % au avut reziduuri sub limita admisă, iar doar 1,3 % au fost neconforme – cu valori peste LMA, mai ales la tomate și salată. La fructe, doar 0,4 % dintre probe (căpșuni, mere, pere, piersici) au depășit limitele admise, iar la cereale doar o probă de grâu a fost neconformă.
Rezultatele confirmă că, deși urme de pesticide apar frecvent în analiza produselor agricole, majoritatea se află în limitele admise de legislația europeană. Detectarea unor reziduuri peste LMA nu înseamnă automat că alimentele sunt periculoase pentru consum – standardele sunt stabilite tocmai pentru a limita expunerea la substanțe potențial nocive și sunt fundamentate pe evaluări științifice ale riscului pentru sănătate.
Consumul de pesticide în produsele agricole și percepțiile din spațiul public
Datele oficiale sunt relevante într-un moment în care discursul public despre agricultură și siguranța alimentelor devine tot mai polarizat. În ultimele luni, în dezbaterea privind acordul comercial UE–Mercosur, unele voci – inclusiv din rândul fermierilor și formațiunilor suveraniste – au avertizat că România și piața europeană vor fi „invadate” de produse agricole din America de Sud, prezentate ca fiind „pline de chimicale” sau neconforme cu standardele UE.
În discuțiile publice și în mesajele din online, aceste temeri sunt adesea formulate generic și alarmist, sugerând că producția străină ar fi automat inferioră calitativ sau că standardele de siguranță alimentară nu ar fi aplicate eficient în UE. Însă chiar programele de monitorizare realizate în România, în conformitate cu regulile comunitare, arată că depășirile de limite sunt rare – și nu există date care să indice o problemă structurală de siguranță alimentară la nivelul produselor românești sau europene.
Este important de menționat că prezența unor reziduuri sub limita maximă admisă este comună și în alte state UE și nu indică o alarmă de sănătate publică, ci mai degrabă aplicarea normală a tratamentelor fitosanitare în agricultură, urmate de respectarea perioadelor de pauză prevăzute înainte de recoltare.
De ce apar reziduuri de pesticide și ce înseamnă pentru consumatori
Pesticidele sunt folosite în agricultură pentru a proteja culturile de dăunători și boli și pentru a crește randamentul producției. Regulile UE permit utilizarea acestor substanțe doar în anumite condiții și în doze controlate, iar rezultatele controlului oficial indică faptul că în majoritatea probelor analizate reziduurile fie nu sunt detectabile, fie se încadrează în limitele admise.
Nivelurile maxime admise sunt stabilite pe baza evaluărilor științifice ale agențiilor europene de securitate alimentară pentru a proteja sănătatea consumatorilor. Depășirile sunt semnalate și gestionate de autorități, iar produsele respective pot fi retrase de la comercializare, dacă este cazul.
Dezinformarea și discursul politic despre agricultură
În această dezbatere, retorica alarmistă despre acorduri comerciale sau importuri „periculoase” riscă să creeze impresia că problema pesticidelor sau a calității alimentelor ar fi una endemică în întreaga agricultură românească sau europeană. Datele oficiale nu susțin o astfel de teză. Ceea ce reflectă aceste cifre este mai degrabă eficiența sistemelor de control și respectarea reglementărilor de siguranță alimentară – nu un pericol iminent la scară largă.
Discursurile populiste care pun accent exclusiv pe „agricultura românească curată” sau care prezintă importurile din Mercosur ca pe o amenințare inevitabilă ignoră realitatea complexă a pieței globale, standardele UE și faptul că criteriile de siguranță alimentară sunt aplicate uniform, indiferent de proveniența produsului.
