Guvernul discută un proiect legislativ prin care prețurile alimentelor din magazine ar putea fi ținute sub control automat dacă rata inflației depășește un prag definit — în prezent, se menționează 5–6%. Măsura are ca scop protejarea consumatorilor în fața fluctuațiilor accentuate ale prețurilor la produsele agroalimentare și ar modifica mecanismul actual de plafonare a adaosului comercial aplicat anumitor alimente.
Ce se pregătește și de ce
Mecanismul de limitare a prețurilor este conceput astfel încât — în momentul în care inflația la alimente depășește un nivel prestabilit — să intre în vigoare automat o schemă de plafonare a adaosului comercial. Ideea este ca marjele de profit ale comercianților pentru anumite categorii de produse să nu crească odată cu inflația, astfel încât prețurile la raft să fie menținute la niveluri mai stabile pentru consumatori.
Vezi și Mai scump să producem usturoi din cauza prețurilor pentru îngrășăminte
Proiectul se află în stadiu de discuție/prelungire legislativă și ar urma să fie dezbătut în Guvern și Parlament înainte de a fi adoptat. Măsura nu este în vigoare în acest moment, ci este propusă ca răspuns la evoluția inflației și la expirarea prevederilor actuale de plafonare, potrivit declarațiilor oficiale.
Contextul măsurilor de prețuri în România
Până acum, România a aplicat măsuri temporare de plafonare a adaosului comercial pentru alimente de bază, cu scopul de a tempera creșterile de prețuri în perioada de inflație puternică. Această schemă a fost prelungită de mai multe ori în 2024 și 2025 și a vizat reducerea marjelor de profit pentru unele produse de bază, pentru a limita scumpirile excesive la raft.
Totuși, conform unor anunțuri recente, perioada de plafonare a adaosului comercial a expirat la 31 martie 2026, iar autoritățile au semnalat necesitatea unei reformări a mecanismului actual pentru a include variabile precum nivelul inflației.
Separat, comparativ cu alte state, în unele țări europene s-au aplicat deja măsuri de plafonare a marjelor comerciale pentru alimente într-un mod similar, de exemplu limitarea adaosului comercial la maximum 10% pentru un set de produse de bază în Ungaria.
De ce este propusă limita la 5–6% inflație
Pragul avansat de 5–6% pentru declanșarea mecanismului nu este întâmplător. Statisticile recente indică faptul că inflația alimentelor în România a rămas peste media europeană în 2025, fiind una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană în termeni anuali, ceea ce pune presiune pe bugetele familiilor.
Măsura propusă ar avea ca obiectiv principal să ofere un mecanism automat de intervenție — în locul unor prelungiri discrete sau temporare — atunci când inflația începe să afecteze semnificativ puterea de cumpărare.
Provocări și critici anticipate
Economiștii avertizează în general că astfel de mecanisme pot avea efecte mixte: dacă pot limita scumpirile pe termen scurt, ele pot provoca ajustări în lanțurile de distribuție, impactând marjele producătorilor sau ale comercianților, și pot necesita compensări în alte părți ale economiei. Aceasta este o preocupare pe care autoritățile și părțile interesate o vor evalua pe măsură ce proiectul avansează spre dezbatere.
