Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat finalizarea proiectului „Realizarea cadastrului apelor”, o inițiativă de importanță strategică finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministra Diana Buzoianu a subliniat că acesta reprezintă prima bază de date digitală unitară a cursurilor de apă de pe teritoriul României, un instrument esențial pentru gestionarea resurselor hidrografice și a riscurilor climatice.
O radiografie digitală a 55.000 de kilometri de apă
Proiectul, derulat de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), a presupus un efort tehnic masiv pentru cartografierea rețelei hidrografice naționale. Cifrele care definesc această reușită tehnologică includ:
55.000 km de cursuri de apă cadastrate dintr-un total de aproximativ 78.000 km (reprezentând cca. 70% din lungimea totală);
120 de misiuni de zbor și peste 400 de ore de zbor pentru achiziția de date LiDAR și imagini aeriene de înaltă rezoluție (20 cm/pixel);
236.000 km² suprafață totală acoperită digital la nivel național.
Această evidență digitală unitară permite identificarea precisă a albiilor minore și a zonelor active hidromorfologic, oferind o claritate fără precedent asupra modului în care apa interacționează cu relieful și infrastructura umană.
Importanța strategică pentru agricultură și siguranță
Pentru sectorul agricol, cadastrul apelor devine un pilon de bază în planificarea pe termen lung. Existența unor date geospațiale precise facilitează:
Managementul irigațiilor: Identificarea optimă a surselor de apă și a zonelor de captare.
Intervenții rapide: Posibilitatea de a acționa prompt în caz de inundații, poluări accidentale sau avarii la construcțiile hidrotehnice (diguri, baraje).
- Publicitate -Monitorizarea eroziunii: Determinarea zonelor unde malurile sunt afectate, protejând astfel terenurile agricole riverane.
„Cadastrul Apelor ne oferă, în premieră, o evidență digitală unitară cu ajutorul căreia vom putea interveni mult mai rapid în situații de urgență”, a declarat ministra Diana Buzoianu. Aceasta a adăugat că proiectul a beneficiat de colaborarea unor instituții cheie precum ANCPI, Centrul Național de Cartografie și Agenția de Informații Geospațiale a Apărării (AIGA).
Digitalizarea, soluția pentru combaterea efectelor climatice
Finalizarea acestui proiect prin PNRR (Investiția I6 din Componenta 1 – Managementul Apei) marchează trecerea de la baze de date fragmentate la un sistem informatic geografic (GIS) modern. Datele colectate vor fi integrate în procesul de actualizare a hărților de risc la inundații, oferind autorităților și fermierilor un suport real în lupta cu fenomenele meteorologice extreme care au devenit tot mai frecvente în ultimii ani.
Vezi și Aproape 380 de pisici sălbatice în pădurile din Buzău – specie strict protejată și monitorizată
Prin acest demers, România face un pas major spre alinierea la standardele europene de monitorizare a mediului, asigurând o transparență sporită în gestionarea resurselor de apă, vitale pentru securitatea alimentară și protecția comunităților.
