După două decenii de activitate și peste 200 de proiecte implementate, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) aniversează în 2026 un parcurs definitoriu pentru protecția mediului din România. Organizația a devenit un actor-cheie în conservarea biodiversității, contribuind atât la schimbări legislative, cât și la proiecte concrete în teren, care au transformat modul în care natura este înțeleasă și gestionată.
WWF-România marchează 20 de ani de impact: rezultate majore pentru natură și comunități
De la începuturile sale din 2006, într-un context în care protecția mediului era percepută mai degrabă ca o obligație decât ca o prioritate, WWF-România a construit o rețea solidă de expertiză. Astăzi, organizația reunește aproximativ 80 de specialiști și colaborează constant cu universități, autorități, comunități locale și experți internaționali, devenind unul dintre cele mai importante ONG-uri de mediu din țară.
Impactul în cifre este semnificativ: peste 80.000 de hectare de păduri virgine au fost incluse în catalogul național, 15.000 de hectare de zone umede au fost renaturate, iar mai mult de 5.000 de părți interesate sunt implicate în deciziile privind pădurile. În același timp, organizația a contribuit la educarea a peste 30.000 de tineri și a mobilizat o comunitate de aproximativ 200.000 de susținători și 2.000 de voluntari.
Unul dintre cele mai importante capitole îl reprezintă protecția pădurilor. Dacă în urmă cu 20 de ani pădurile virgine nu erau cartografiate și nici protejate legal, astăzi peste 84.000 de hectare se află sub protecție strictă, iar 24.000 de hectare sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. În plus, România a devenit un lider european în trasabilitatea lemnului, prin implementarea sistemului SUMAL, care permite monitorizarea în timp real.
Vezi și: Rompetrol Rafinare începe producția de hexan de înaltă puritate la Vega Ploiești
În zona apelor și a zonelor umede, WWF-România a avut un rol esențial în proiecte de amploare precum Coridorul Verde al Dunării Inferioare, care vizează protejarea a aproape un milion de hectare. Proiectele de reconectare a zonelor umede, precum cele din Carasuhat și Gârla Mare, au contribuit la refacerea habitatelor naturale și la creșterea biodiversității.
Conservarea speciilor sălbatice este un alt pilon important. După aproape 200 de ani de absență, zimbrul european a fost reintrodus în Carpații de Sud-Vest, unde trăiesc astăzi aproximativ 250 de exemplare libere. În același timp, peste 60.000 de sturioni au fost eliberați în Dunăre, în efortul de a salva specii aflate în pericol de dispariție. Totodată, WWF-România a contribuit la dezvoltarea coridoarelor ecologice pentru carnivore mari, un proiect recunoscut la nivel european.
Organizația a pus un accent puternic și pe comunități. Peste 100 de comunități locale au fost implicate în inițiative de conservare și dezvoltare durabilă. Un exemplu relevant este Băile Tușnad, prima comunitate „Bear Smart” din România, unde conflictele dintre oameni și urși au fost reduse semnificativ prin educație și colaborare.
În domeniul politicilor publice, WWF-România a avut peste 400 de contribuții directe, influențând legislația de mediu și alinierea acesteia la standardele europene. Organizația a participat la elaborarea unor documente strategice importante, precum Strategia Națională pentru Păduri 2030 sau planurile naționale pentru climă și energie.
La nivel internațional, WWF-România face parte dintr-o rețea globală prezentă în peste 100 de țări și colaborează cu organizații precum IUCN sau Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea, contribuind la poziționarea României pe harta globală a conservării.
După 20 de ani, WWF-România continuă să construiască parteneriate și să dezvolte soluții sustenabile pentru protejarea naturii, demonstrând că schimbarea reală se realizează prin colaborare, expertiză și implicare constantă.
 aniversează în 2026){kind=link}