Radiografia industriei alimentare: de la explozia simigeriilor la investiții masive în procesarea cărnii

Industria alimentară din România își schimbă rapid structura. În ultimii ani, marile companii din procesarea cărnii și producția de alimente au continuat să investească în capacități de producție și automatizare, în timp ce rețelele de panificație și patiserie au accelerat expansiunea către marile orașe.

O imagine relevantă este oferită de evoluția marilor angajatori din sector. O analiză ZF bazată pe datele companiilor și ale Ministerului Finanțelor arată că marile companii din industria alimentară au continuat să își mărească efectivele de personal, iar topul este dominat de producători de carne, procesatori și companii de panificație. Se estimează că industria alimentară depășește 180.000 de angajați.

LUCA a ajuns cel mai mare angajator din industria alimentară

Una dintre cele mai spectaculoase schimbări din ultimul deceniu este ascensiunea Tinervis Group, compania care operează lanțul de simigerii LUCA.

Compania a devenit cel mai mare angajator din industria alimentară, cu peste 3.100 de salariați la finalul anului 2025. În urmă cu aproximativ un deceniu, efectivul era de sub 300 de angajați.

Creșterea numărului de salariați a fost însoțită de extinderea puternică a afacerii. Tinervis Group a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 815 milioane de lei, în creștere cu peste 30% față de anul anterior, și cu un profit net de 54,4 milioane de lei. Rețeaua LUCA depășise 140 de unități la jumătatea anului 2026.

Este un exemplu de dezvoltare diferit de modelul tradițional al industriei alimentare: compania produce alimente, dar controlul unei rețele proprii de vânzare îi permite să ajungă direct la consumator.

Procesarea cărnii concentrează o mare parte dintre marii angajatori

Pe primele poziții ale clasamentului se află și mari producători și procesatori de carne.

Comtim România, fostul Smithfield România, a devenit unul dintre cei mai mari angajatori ai industriei și este cel mai mare producător de carne de porc din România. Compania crește peste 900.000 de porci anual, iar în 2025 a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 1,6 miliarde de lei și un profit de peste 260 de milioane de lei.

Transavia ocupă, de asemenea, una dintre pozițiile de vârf ale clasamentului. Compania are peste 2.200 de angajați și operează un model integrat care include ferme de păsări, producție vegetală, fabricarea furajelor, abatoare și procesarea cărnii. În 2025, Transavia a avut o cifră de afaceri de 1,23 miliarde de lei și un profit net de 357,8 milioane de lei.

Vezi și Peste un miliard de euro pentru dezvoltarea industriei alimentare din România

În zona procesării cărnii se află și Elit, companie controlată de grupul WH Group, care deține și Comtim. Elit a avut în 2024 o cifră de afaceri de 832 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 1.966 în 2025. Compania operează cinci fabrici și produce peste 30.000 de tone de preparate din carne anual.

Topul marilor angajatori din industria alimentară

În clasamentul marilor angajatori din industria alimentară se regăsesc companii care operează în domenii foarte diferite, de la panificație și lactate până la producția de carne și procesarea alimentelor:

1. Tinervis Group (LUCA) – panificație, simigerii și patiserie;
2. Comtim România – producție de carne de porc și activități integrate;
3. Transavia – producție integrată de carne de pasăre;
4. Unicarm – producție alimentară, cu activități în carne, lactate și panificație;
5. Vel Pitar – morărit și panificație;
6. Elit – procesare de carne;
7. Romaqua Group – producție de ape minerale și băuturi;
8. Carmistin – producție avicolă și zootehnică;
9. Agricola Bacău – carne de pasăre și produse procesate;
10. Aaylex One (Cocorico) – producție integrată de carne de pasăre;
11. Cristim 2 AB – procesarea cărnii;
12. Aldis Călărași – produse din carne;
13. Fox Com Serv – procesare și distribuție de produse din carne;
14. Avicola Buzău – producție de carne de pasăre;
15. Prefera Foods – conserve și produse alimentare;
16. Avicola Călărași – producție de carne de pasăre;
17. Boromir Ind – morărit și panificație;
18. Covalact – produse lactate;
19. Albalact – procesarea laptelui și produse lactate;
20. Meda Prod 98 – mezeluri și produse din carne.

Clasamentul trebuie privit în primul rând ca o fotografie a efectivelor de personal la nivelul companiilor analizate, nu ca o ierarhie a unor grupuri consolidate. Diferențele de organizare juridică și de integrare a activităților pot influența poziția unei companii în top. Tendința este clară: procesarea cărnii are o pondere foarte importantă între marii angajatori ai industriei alimentare.

De ce cresc investițiile în automatizare

Numărul mare de angajați nu înseamnă că industria se bazează în continuare exclusiv pe muncă manuală. Dimpotrivă, deficitul de personal calificat reprezintă unul dintre motivele pentru care producătorii investesc în retehnologizare.

În industria alimentară, automatizarea poate însemna linii moderne de tranșare, ambalare și etichetare, sisteme automatizate de transport al produselor sau echipamente care permit monitorizarea mai precisă a proceselor de producție.

În cazul marilor producători de carne, investițiile au și o altă miză: integrarea cât mai multor etape ale producției. Fermele, producția de furaje, abatorizarea și procesarea pot fi controlate în cadrul aceluiași grup, reducând dependența de furnizori externi și oferind un control mai mare asupra fluxului de producție.

Transavia este un exemplu relevant. Compania operează un model integrat, iar filosofia sa de dezvoltare este legată de reinvestirea constantă a profitului. „Noi nu investim pentru că avem bani, ci avem bani pentru că am investit constant profitul generat”, au transmis reprezentanții companiei.

Fabrici noi și sute de locuri de muncă

Un alt exemplu este investiția Carmistin într-o fabrică de carne de pasăre din zona Băbeni-Frâncești, județul Vâlcea.

Proiectul a presupus o investiție de 76 de milioane de euro și a dus la crearea unui pol industrial în care lucrează aproximativ 900 de persoane. Fabrica procesează zilnic un flux de aproximativ 190.000 de păsări, iar operațiunile logistice presupun zeci de camioane care intră și ies zilnic din unitate.

„Avem un flux de intrare de 190.000 de capete de pui pe zi. Vin 40 de camioane care aduc puii, iar apoi ies minimum 40 de camioane cu produs finit”, a explicat Oana Petre, manager de proiect în cadrul Carmistin.

Investiția arată și rolul pe care marile fabrici îl pot avea în economia locală: din cele aproximativ 900 de persoane care lucrează în unitate, circa 600 de locuri de muncă au fost create ca urmare a investiției. Angajații provin din județele Vâlcea, Olt și Gorj.

Panificația și industria cărnii merg pe modele diferite

Evoluția LUCA și cea a marilor procesatori de carne arată două modele de dezvoltare distincte.

În panificație și food-to-go, extinderea rețelelor de magazine este principalul motor al creșterii. Mai multe puncte de vânzare înseamnă mai mulți angajați, dar și o apropiere directă de consumator.

În producția de carne, dezvoltarea presupune investiții mult mai mari în ferme, abatoare, fabrici de procesare, logistică și energie. De aceea, creșterea numărului de angajați este legată de proiecte industriale care pot costa zeci sau chiar sute de milioane de euro.

Vel Pitar ilustrează un alt model de consolidare în panificație. Compania a ajuns în 2025 la o cifră de afaceri de 1,03 miliarde de lei, iar numărul mediu de angajați a crescut cu peste 70 de persoane, până la 2.098.

România are încă o problemă structurală de personal

Deficitul de forță de muncă nu este însă o problemă nouă pentru industria alimentară.

În 2021, industria alimentară avea aproximativ 159.000 de salariați, și se evidențiau deja dificultăți pentru companii de a găsi personal, inclusiv muncitori calificați. Antreprenorul Vasile Lucuț, fondatorul Unicarm, explica atunci că firma găsea foarte greu forță de muncă, inclusiv în condițiile unor salarii mai mari.

Între timp, numărul total al angajaților din sector a crescut. În 2025 erau peste 180.000 de persoane angajate, ceea ce arată că industria a continuat să creeze locuri de muncă, chiar dacă deficitul de personal nu a dispărut.

Automatizarea nu înseamnă neapărat dispariția locurilor de muncă, ci schimbarea structurii acestora. Fabricile moderne au nevoie în continuare de oameni, dar cer tot mai mult personal capabil să opereze echipamente, să monitorizeze fluxurile și să controleze calitatea.

O industrie care devine mai concentrată

Datele ultimilor ani arată și o tendință de consolidare. Companiile mari au suficientă forță financiară pentru a investi în capacități noi, pentru a cumpăra producători sau branduri și pentru a-și extinde distribuția.

În același timp, producția alimentară devine tot mai integrată. Companiile care controlează mai multe etape ale lanțului – de la materia primă până la produsul finit și distribuție – încearcă să reducă riscurile generate de variația prețurilor la materii prime, energie și transport.

Pentru consumator, această transformare este mai puțin vizibilă decât extinderea unui lanț de magazine. În spatele unui produs aflat pe raft se află însă fabrici, ferme, abatoare, centre logistice și mii de angajați.

Iar dacă în urmă cu un deceniu industria alimentară era dominată mai clar de marii producători tradiționali, noua hartă a sectorului arată o combinație între procesatori integrați, grupuri internaționale, producători români cu investiții de amploare și rețele de retail alimentar care continuă să se extindă rapid.