Un nou studiu despre percepția calității aerului din interior arată că majoritatea românilor consideră propria locuință un spațiu cu aer curat, chiar dacă se confruntă frecvent cu simptome precum alergii, oboseală, somn neodihnitor sau dureri de cap. Potrivit Barometrului Aerului din Casele Românilor 2026, realizat la inițiativa Ecovent, 86% dintre respondenți cred că aerul din casele lor este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel din exterior.
Studiu: mulți români ignoră semnele unei calități slabe a aerului din locuințe
În același timp, 43% dintre respondenți spun că se confruntă cu alergii, probleme respiratorii, iritații ale pielii, somn neodihnitor, oboseală sau dureri de cap, fără să ia în calcul faptul că aerul respirat în interior ar putea contribui la apariția acestor probleme. Studiul, publicat în contextul Zilei Internaționale a Aerului Curat, evidențiază diferența dintre percepția românilor asupra aerului din locuințe și simptomele pe care aceștia le resimt în viața de zi cu zi.
Disconfortul din locuință ajunge să fie considerat normal
Oboseala resimțită dimineața, chiar și după opt ore de somn, nasul înfundat, alergiile sau praful care reapare rapid pe mobilier sunt probleme pe care mulți oameni au ajuns să le considere obișnuite. Aceste simptome sunt adesea puse pe seama stresului, a ritmului de lucru sau a oboselii cotidiene, fără a fi analizată și influența mediului interior.
Datele Barometrului Aerului din Casele Românilor 2026 indică însă o diferență semnificativă între această percepție și experiențele raportate de respondenți. Românii pornesc, în general, de la ideea că propria locuință este un spațiu sigur din perspectiva calității aerului, chiar și atunci când resimt în mod repetat diferite forme de disconfort.
Contrastul nu este întâmplător: potrivit Agenției americane pentru Protecția Mediului (EPA), aerul din interior poate fi de până la 5 ori mai poluat decât cel de afară, iar în locuințele noi sau recent renovate, emisiile din materiale și mobilier pot ridica nivelul poluanților chimici de până la 100 de ori peste cel exterior.
Vezi și: Combustibil curat și sustenabil doar din aer și deșeuri de plastic
Simptomele sunt resimțite, dar nu sunt asociate cu aerul
Potrivit studiului, îngrijorarea privind calitatea aerului nu reflectă întotdeauna experiențele fizice ale oamenilor. Astfel, 38% dintre cei care spun că resimt simptome precum alergii, somn agitat sau oboseală frecventă nu sunt totuși îngrijorați de calitatea aerului din propria locuință. În același timp, 86% dintre aceștia consideră că aerul de acasă este la fel de bun sau mai bun decât cel din exterior.
Una dintre explicațiile identificate este normalizarea acestor probleme. Oboseala cronică, lipsa de energie, somnul neodihnitor sau alergiile ajung să fie percepute drept parte firească a vieții de zi cu zi și nu ca posibile semnale legate de condițiile din interiorul locuinței.
„Simptomul este resimțit, dar nu este atribuit aerului. Nu este o problemă de atitudine, ci de informare.”
Datele arată un tipar și mai accentuat în rândul generației tinere. Dintre respondenții din Generația Z care raportează probleme în locuință, 74% declară că se confruntă cu simptome personale, precum alergii sau probleme respiratorii, dificultăți în a adormi, somn neodihnitor, oboseală frecventă sau lipsă de energie. Procentul este cu 16 puncte peste media eșantionului, însă diferența poate ține atât de o sensibilitate mai mare, cât și de disponibilitatea crescută a tinerilor de a vorbi despre astfel de simptome.
„Aerul este unul dintre puținele elemente esențiale pentru sănătatea noastră pe care nu ne-am obișnuit să le evaluăm. Suntem atenți la apa pe care o bem și la ceea ce mâncăm, verificăm temperatura din casă, însă calitatea aerului o considerăm bună chiar dacă resimțim simptome și un disconfort evident. Studiul Ecovent ne arată că problema calității aerului din România nu este lipsa de preocupare pentru sănătate, este lipsa de informare. Prin acest studiu dorim să ajutăm românii să devină mai conștienți de importanța calității aerului din interior.”
Andrei Agafița, Founder & CEO Ecovent
Praful și confuzia dintre climatizare și ventilație
Praful care se așază rapid pe mobilier este cea mai frecventă problemă raportată de români, fiind menționată de 51% dintre respondenți. De cele mai multe ori, fenomenul este asociat cu frecvența curățeniei, însă depunerea rapidă a prafului poate indica și o circulație deficitară a aerului.
Studiul evidențiază și o confuzie frecventă între climatizare și ventilație. Aproximativ 30% dintre români consideră aparatul de aer condiționat o metodă de îmbunătățire a aerului din locuință, deși acesta recirculă aerul din încăpere și nu aduce, prin funcționarea sa obișnuită, aer proaspăt de la exterior. În București-Ilfov, procentul ajunge la 55%.
Datele mai arată că 50% dintre gospodării nu folosesc nicio soluție cu efect real asupra aerului, în timp ce 17% utilizează în principal soluții considerate cosmetice, precum plantele, odorizantele sau lumânările parfumate. Totodată, 53% dintre români nu știu ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură sau recunosc doar denumirea acestuia.
Specialist: expunerea îndelungată la poluanții din interior trebuie luată în considerare
Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, atrage atenția asupra importanței mediului interior și a perioadelor îndelungate petrecute în spații închise.
„Calitatea bună a aerul pe care îl respirăm este esențială pentru o sănătate optimă pe termen lung. Deși cei mai mulți dintre noi își petrec o mare parte a timpului în mediul casnic, avem tendința de a căuta cauzele afecțiunilor respiratorii exclusiv în afara lui. Este crucial să conștientizăm că durata expunerii la alergeni și la particule chimice din spațiile închise, produce modificări structurale la nivelul căilor aeriene, modificări care se traduc, în timp, prin boli cronice pulmonare (precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau cancerul pulmonar), o calitate scăzută a vieții și ani petrecuți în boală. Este momentul să înțelegem această realitate și să ne asumăm, fiecare dintre noi, acțiunile necesare pentru ca aerul din propriul cămin să devină un aliat al sănătății noastre.”, Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog.
Monitorizarea temperaturii și umidității, un prim pas spre măsurare
De Ziua Internațională a Aerului Curat, Ecovent anunță lansarea Barometrului Aerului și oferă gratuit 1.000 de termohigrometre pentru monitorizarea temperaturii și umidității din locuințe. Inițiativa urmărește să încurajeze monitorizarea unor indicatori de bază și să ofere participanților posibilitatea de a transmite rezultatele măsurătorilor.
Astfel, proiectul își propune să completeze datele despre percepțiile românilor cu informații rezultate din măsurători realizate chiar în locuințele acestora. Înscrierea se face printr-un formular dedicat, iar participanții care primesc aparatul sunt invitați să transmită rezultatele obținute.
Temperatura și umiditatea sunt printre valorile care pot fi urmărite relativ simplu acasă. Intervalul optim de umiditate este de 40-60%. Sub acest nivel pot apărea iritații ale căilor respiratorii și ale pielii, iar peste acest prag crește riscul de condens și mucegai.
Cum a fost realizat Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026
Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026 este un studiu cantitativ de utilizare și atitudini, realizat de MKOR Consulting la inițiativa Ecovent. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.000 de respondenți din România, cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani.
Eșantionul a fost ponderat după gen, vârstă și distribuție geografică, conform celor mai recente date INS. Datele au fost colectate online, prin metoda CAWI, în perioada mai-iunie 2026, prin Panelul MKOR. Marja de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Studiul măsoară percepții și comportamente declarate, nu valori fizice ale aerului: nu au fost efectuate măsurători de dioxid de carbon, umiditate sau particule. Reperul internațional privind poluarea de interior aparține studiilor EPA și descrie situația generală, nu locuințele analizate în acest studiu.
