Climate Change Summit 2026 a reunit, pe 14 octombrie, la Palatul Parlamentului din București, experți internaționali, cercetători, reprezentanți ai instituțiilor publice și lideri de business pentru a analiza provocările climatice și impactul acestora asupra economiei.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului a abordat teme precum securitatea energetică, finanțarea tranziției verzi, accesul la apă și hrană, protejarea sănătății populației și dezvoltarea tehnologiilor sustenabile.
Climate Change Summit 2026: riscurile climatice și viitorul economiei României
Sub tema „Infrastructurile viitorului”, evenimentul organizat de Social Innovation Solutions, alături de BRD – Groupe Société Générale, partener fondator, a pus în discuție soluțiile necesare pentru creșterea rezilienței României și a regiunii în fața schimbărilor climatice și economice. Evenimentele din cadrul Climate Change Summit Week au reunit 2.100 de participanți, iar summitul a înregistrat peste 1,3 milioane de vizualizări online. Totodată, organizatorii au anunțat că, din 2027, platforma se va extinde și va deveni Change Summit, cu o agendă care va include și alte transformări majore ale economiei și societății.
Nicușor Dan: protecția naturii trebuie integrată în deciziile de dezvoltare
În deschiderea Climate Change Summit 2026, președintele României, Nicușor Dan, a evidențiat importanța colaborării dintre instituțiile publice, cercetători, mediul de afaceri și societatea civilă pentru identificarea unor soluții la provocările climatice. Acesta a subliniat necesitatea integrării protecției naturii în planurile de dezvoltare și a menționat inițiative precum Centura Verde București–Ilfov, conservarea zonei Lacului Techirghiol, Roșia Montană și sprijinirea centrelor de reabilitare a faunei sălbatice.
„Protejarea naturii trebuie integrată permanent în orice viziune despre dezvoltare”, a transmis președintele României.
La rândul său, Roxana Cojocaru, director executiv al Social Innovation Solutions, a explicat că extinderea platformei reflectă legăturile tot mai strânse dintre schimbările climatice, economie, tehnologie și societate.
„Ediția din acest an și tranziția către Change Summit reflectă o realitate clară: schimbările climatice, economice, tehnologice și sociale sunt interconectate și nu mai pot fi abordate separat. După cinci ani în care Climate Change Summit a construit o platformă de dialog și colaborare, facem următorul pas: conectăm mai multe sectoare și perspective pentru a transforma înțelegerea schimbării în acțiune”, a declarat Roxana Cojocaru.
Raportul Starea Climei 2026 evidențiază vulnerabilitățile României
Una dintre temele centrale ale summitului a fost prezentarea celei de-a treia ediții a raportului „Starea Climei 2026”, realizat pentru România de cercetătorii InfoClima. Documentul analizează vulnerabilitățile sistemului energetic, efectele temperaturilor extreme asupra sănătății și posibilitățile de limitare a intensificării valurilor de căldură prin reducerea emisiilor.
În capitolul „Electrificarea, cheia decarbonizării sectorului energetic”, Radu Dudău și Alexandru Chivu atrag atenția asupra riscurilor asociate dependenței de un număr redus de producători convenționali de energie.
„Dependența excesivă de câțiva producători convenționali mari, precum unitățile nucleare de la Cernavodă și marile centrale pe cărbune și gaz, vulnerabilizează Sistemul Energetic Național în loc să îl întărească”, scriu autorii.
Raportul analizează și consecințele caniculei asupra sănătății populației. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 2.879 de decese au fost atribuite căldurii în România în perioada iunie–septembrie 2025.
Deși România dispune, din 2007, de un plan interministerial de măsuri pentru perioadele caniculare, autorii arată că lipsește un plan de acțiune pentru caniculă și sănătate, în accepțiunea Organizației Mondiale a Sănătății. Un astfel de mecanism ar putea include monitorizarea mortalității, registre ale persoanelor vulnerabile și evaluarea eficienței măsurilor adoptate.
Bogdan Antonescu, Adina-Eliza Croitoru, Valentin-Veron Toma, Dragoș Ene și Luminița Mărmureanu, autorii capitolului „Căldura și sănătatea în România”, subliniază că aceste intervenții sunt „documentate, testate în alte țări europene și puțin costisitoare în raport cu viețile pe care le pot salva”.
În același timp, Monica Ionița și Viorica Nagavciuc arată, în capitolul „Temperaturi și valuri de căldură în România”, că reducerea emisiilor nu va elimina complet intensificarea fenomenelor de căldură extremă, însă poate limita semnificativ amploarea schimbărilor din a doua jumătate a secolului.
Finanțarea tranziției verzi și competitivitatea economiei
Discuțiile de pe Blue Stage – Global Perspective și Green Stage – Regional Impact au urmărit relația dintre schimbările climatice, economie și geopolitică, cu accent pe finanțarea infrastructurilor, utilizarea resurselor și dezvoltarea tehnologiilor verzi.
Gianpiero Nacci, Managing Director, Climate Strategy and Delivery în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a prezentat perspectiva instituției asupra finanțării tranziției în Europa Centrală și de Est. Acesta a subliniat importanța investițiilor în oameni și competențe: „Mobilizarea capitalului uman este esențială pentru a impulsiona tranziția.”
Gareth Stapleton, cercetător asociat și ambasador pentru climă la Universitatea din Reading, a analizat obstacolele care împiedică finanțarea climatică să se transforme în proiecte concrete.
Investițiile în capitalul natural au fost abordate de Manon Mura, Associate Director, Investor Relations UK & Europe la New Forests, care a evidențiat legătura dintre natură și activitatea economică. „Natura nu este separată de viața noastră”, a afirmat aceasta.
În cadrul discuțiilor de pe Green Stage, Iuliana Tiba, Director of Environmental Social and Positive Impact Financing la BRD, a vorbit despre cererea de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă. Totodată, Gianpiero Nacci și Manon Mura au analizat riscurile și oportunitățile asociate investițiilor în tranziția verde.
Rolul agriculturii în adaptarea la schimbările climatice a fost abordat de Jennifer Gilberg, responsabilă de divizia Crop Science a Bayer în România, Bulgaria și Republica Moldova și Managing Director Bayer România. Discuțiile au evidențiat dubla responsabilitate a sectorului agricol: asigurarea producției de hrană și adaptarea la condițiile climatice în schimbare.
Printre invitații internaționali s-au numărat Juliette Lassman, analist de politici privind guvernanța apei și economia circulară în cadrul OECD, Esteban Arriaga Miranda, CEO al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente, și Boyana Achovski, CEO ATMIX și fost secretar general al Gas Infrastructure Europe.
Materiile prime critice și tehnologiile care pot schimba economia
O altă direcție a summitului a vizat competiția pentru materiile prime critice, dependențele geopolitice și dezvoltarea tehnologiilor care pot susține competitivitatea europeană.
André Månberger, de la Lund University, și Jiayi Zhou, cercetătoare la Stockholm International Peace Research Institute, au analizat implicațiile strategice ale accesului la resursele necesare tranziției energetice și tehnologice.
Experți din cercetare, mediul antreprenorial și instituțiile publice au discutat, de asemenea, despre capacitatea României de a dezvolta tehnologii verzi avansate și de a transforma rezultatele cercetării în soluții competitive pe piață.
Agenda a inclus și tema longevității umane, prin intervenția lui João Pedro de Magalhães, de la University of Birmingham, care a abordat impactul condițiilor extreme de mediu asupra sănătății și duratei vieții.
Vezi și: Trei sferturi dintre români vor ca toate găinile din UE să fie scoase din cuști
Museum of Possible Futures, o perspectivă asupra viitorului
În cadrul ediției din 2026 a fost prezentat și Museum of Possible Futures, o inițiativă culturală și educațională aflată în dezvoltare. Proiectul propune o experiență imersivă care combină arta, știința, tehnologia și storytellingul pentru a explora scenarii posibile privind viitorul climei, orașelor, inteligenței artificiale, democrației și muncii.
Inițiativa pornește de la ideea că imaginarea unor alternative este o etapă importantă în construirea viitorului. Prin această abordare, muzeul își propune să transforme subiectele complexe în experiențe accesibile, care stimulează curiozitatea, dialogul și implicarea publicului.
Climate Change Summit devine Change Summit în 2027
După cinci ediții dedicate dialogului privind schimbările climatice, organizatorii au anunțat extinderea platformei sub numele Change Summit. Noua structură va aborda un spectru mai larg de transformări care influențează economia și societatea, de la evoluțiile tehnologice și tensiunile geopolitice până la schimbările demografice și dezvoltarea orașelor.
Change Summit va explora opt direcții majore: inteligența artificială și tehnologia, transformările geopolitice, acțiunea climatică, economia următorului deceniu, oamenii și societatea, orașele viitorului, știința care schimbă lumea și leadershipul într-un context instabil.
Acțiunea climatică va rămâne o componentă centrală a platformei, alături de teme legate de competitivitate, știință, tehnologie și viitorul societății. Prima ediție Change Summit este programată pentru 27 octombrie 2027, sub tema „Understanding the Forces Shaping Our Future”.
Climate Change Summit Week a extins dialogul dincolo de evenimentul principal
Summitul de la Palatul Parlamentului a fost completat de o serie de întâlniri, dezbateri și activități organizate în cadrul Climate Change Summit Week.
Programul a inclus BUILD – Building the Infrastructures for Change, dedicat colaborării dintre comunități, organizații și antreprenori, precum și MOVE – Moving for Change, care a combinat alergarea prin București cu un tur ghidat în Parcul Natural Văcărești.
Pe 15 octombrie, participanții au luat parte la un Executive Breakfast despre reziliența companiilor, Circular Monday Launchpad și o simulare privind transformarea provocărilor de mediu în politici publice. Programul a inclus și o discuție despre rolul protecției naturii în siguranța și bunăstarea comunităților.
În ziua următoare, participanții au vizitat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – INCD ECOIND. Tot pe 16 octombrie, evenimentul THINK, organizat la V7 Startup Studio Opera împreună cu ARDOR și Rethink Romania, a reunit peste 100 de participanți pentru o dezbatere în format Oxford despre prioritățile de investiții ale României și locul tranziției verzi în alocarea resurselor publice.
Activitățile au continuat cu tururi în Parcul Natural Văcărești, ateliere Carpathia la Opera Comică pentru Copii, în perioada 17–18 octombrie, și vizitarea expoziției „Silent Pressures”, dedicată relației dintre artă, cercetare și mediu. Community Breakfast, organizat la OTOTO Station, a oferit un cadru informal pentru întâlniri și schimburi de idei între membrii comunității.
