Amazon utilizează peste un milion de roboți în depozitele sale, unde mașinile mobile și brațele robotice contribuie la procesarea comenzilor și la accelerarea livrărilor. Compania continuă să investească în automatizare și inteligență artificială, inclusiv prin construirea unor noi fabrici de roboți în Statele Unite.

În paralel, Amazon rămâne unul dintre cei mai mari angajatori privați din lume, cu peste 1,5 milioane de angajați cu normă întreagă sau parțială, potrivit raportului anual pentru 2025.

Amazon automatizează depozitele cu peste un milion de roboți. Ce se întâmplă cu angajații?

Extinderea automatizării ridică însă întrebări despre condițiile de muncă și relația dintre angajați și tehnologie. Deși roboții pot prelua sarcini dificile și pot îmbunătăți eficiența operațională, oamenii continuă să lucreze alături de aceștia, uneori într-un ritm dictat de sistemele automatizate. Cercetările privind siguranța în depozitele robotizate indică atât beneficii, cât și riscuri pentru angajați.

De la achiziția Kiva Systems la o flotă de peste un milion de roboți

Un moment important în strategia de automatizare a Amazon a fost achiziția companiei Kiva Systems, în 2012. Aceasta dezvoltase roboți mobili capabili să transporte rafturi către stațiile de lucru, reducând necesitatea deplasării angajaților prin depozite pentru a găsi produsele comandate.

Ulterior, Kiva Systems a devenit Amazon Robotics, divizia care dezvoltă soluții de automatizare pentru operațiunile logistice ale companiei. În 2026, Amazon a anunțat și construirea a două noi fabrici de roboți, în Austin, Texas, și Greenwood, Indiana, pentru a susține dezvoltarea flotei.

O mare parte dintre roboții utilizați în prezent sunt modele mobile care transportă rafturi și containere. Hercules și Titan sunt două exemple, cu dimensiuni diferite, adaptate sarcinilor din depozite. Prin sistemul Sequoia, compania coordonează roboții și procesele de depozitare pentru a identifica și stoca produsele mai rapid. Potrivit Amazon, sistemul poate accelera aceste operațiuni cu până la 75%.

Un alt model, Proteus, este proiectat să se deplaseze autonom în spațiile de lucru și să circule în siguranță în apropierea oamenilor, cu ajutorul senzorilor.

Vezi și: Grupul Amazon, dat în judecată în SUA pentru presupusa vânzare de orez contaminat

Inteligența artificială coordonează traficul roboților

Pe măsură ce numărul roboților crește, coordonarea deplasărilor devine o provocare tehnică. Sute de mașini care circulă simultan pe culoare înguste pot genera blocaje și întârzieri, afectând eficiența întregului depozit.

Pentru a gestiona aceste situații, Amazon utilizează DeepFleet, un sistem bazat pe inteligență artificială, conceput pentru a optimiza deplasarea roboților și a anticipa zonele în care pot apărea congestii. Obiectivul este reducerea timpilor de așteptare și îmbunătățirea fluxului operațional.

Această abordare arată că automatizarea nu presupune doar înlocuirea unor activități fizice cu mașini. Ea implică și sisteme software care coordonează echipamentele, analizează situațiile din depozit și contribuie la stabilirea succesiunii operațiunilor.

Brațele robotice, următoarea etapă a automatizării

Pe lângă roboții mobili, Amazon investește în brațe robotice capabile să manipuleze colete și să automatizeze sarcini care necesită precizie. Directorul financiar al companiei, Brian Olsavsky, a declarat în iulie că Amazon se așteaptă să își dubleze sau chiar să își mărească și mai mult flota de astfel de brațe în cursul anului 2026. Numărul acestora era estimat la câteva mii, potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă.

Unul dintre primele sisteme dezvoltate intern pentru sortarea coletelor este Robin, testat începând din 2021 și introdus într-un centru logistic din Lakeland, Florida, în 2022. Robotul folosește opt ventuze pentru a ridica pachete și analizează banda transportoare înainte de a alege modul de manipulare.

Dezvoltarea sistemului a implicat și utilizarea tehnicilor de machine learning. Potrivit datelor prezentate, un model antrenat pe peste 394.000 de operațiuni reale de ridicare a obținut o rată de succes de 93,73%, comparativ cu 92,28% pentru cel mai performant algoritm clasic testat. Într-un test cu peste un milion de ridicări, diferența s-a tradus în aproximativ 16.500 de eșecuri mai puține.

Un alt sistem, Cardinal, este proiectat să ridice colete de până la aproximativ 23 de kilograme și să le așeze în cărucioarele destinate transportului către camioane. Prin aranjarea eficientă a pachetelor, tehnologia poate contribui la utilizarea mai bună a spațiului disponibil și la reducerea costurilor de transport.

Automatizarea reduce riscurile sau crește presiunea asupra angajaților?

Amazon susține că roboții pot prelua unele dintre sarcinile fizice dificile și periculoase din depozite. Argumentul este relevant într-un sector în care accidentările profesionale reprezintă o problemă importantă. Datele citate de Occupational Safety and Health Administration (OSHA) indică faptul că rata accidentelor și îmbolnăvirilor din depozitele din Statele Unite depășește semnificativ media multor alte industrii.

Totuși, efectele automatizării asupra angajaților nu sunt uniforme. Roboții pot reduce necesitatea ridicării manuale a unor obiecte grele, dar apropierea fizică dintre oameni și mașini, precum și ritmul de lucru impus de sistemele automatizate, pot crea alte riscuri.

Brad N. Greenwood, profesor la George Mason University, explică faptul că automatizarea tradițională a fost folosită adesea pentru a îndepărta oamenii de sarcinile periculoase. În cazul roboților colaborativi, provocarea este diferită: aceștia lucrează în apropierea angajaților și pot influența direct ritmul activității.

Un studiu publicat în revista ILR Review în aprilie 2025, citat în materialul-sursă, a identificat o asociere între robotizarea depozitelor, reducerea cu 40% a accidentărilor grave și creșterea cu 77% a accidentărilor ușoare. Printre explicațiile analizate se numără ritmul de lucru și mișcările repetitive. Aceste rezultate sugerează că îmbunătățirea siguranței trebuie evaluată prin mai mulți indicatori, nu doar prin numărul accidentelor grave.

Câte locuri de muncă ar putea fi afectate de automatizare?

Extinderea roboților ridică și întrebări privind evoluția numărului de angajați. Documente interne citate de The New York Times ar fi indicat că automatizarea ar putea evita până la 160.000 de angajări până în 2027 și până la 600.000 până în 2033.

Amazon a precizat că aceste cifre reflectă estimările unui grup intern și nu reprezintă strategia oficială a companiei. Prin urmare, ele trebuie privite ca proiecții, nu ca reduceri de personal deja realizate sau confirmate.

Faptul că Amazon are peste un milion de roboți și peste 1,5 milioane de angajați arată că automatizarea și munca umană coexistă la scară largă. Totuși, numărul total al angajaților nu arată, de unul singur, câte posturi ar fi existat în absența automatizării sau cum se schimbă atribuțiile acestora.

Ce urmează pentru depozitele Amazon

Noile fabrici din Texas și Indiana, extinderea flotei de brațe robotice și utilizarea inteligenței artificiale pentru coordonarea operațiunilor indică o continuare a investițiilor în automatizare. Pentru companie, obiectivele sunt creșterea eficienței, accelerarea procesării comenzilor și optimizarea transportului.

Pentru angajați, rezultatul va depinde și de modul în care sunt organizate activitățile, de măsurile de siguranță și de adaptarea condițiilor de muncă la noile tehnologii. Roboții pot prelua o parte dintre sarcinile fizice, însă nu au eliminat nevoia de personal uman din depozite.

Întrebarea centrală nu mai este dacă roboții vor deveni o prezență obișnuită în logistică, ci cum va fi împărțită munca între oameni și mașini și cine va stabili ritmul în care aceasta se desfășoară.