Anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil, în condiţiile în care agricultura autohtonă depinde în perioada următoare de cerere şi ofertă, de mediu politic şi logistică, dar şi de vreme, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
„Dacă în general anii agricoli erau caracterizaţi de o cursivitate generată de predictibilitate în ceea ce priveşte volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice şi condiţiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil. Factorii de care depinde agricultura autohtonă în perioada următoare sunt: cererea şi oferta, vremea, mediul politic şi logistica.
În anul agricol 2022 – 2023, cererea şi oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va creşte din motive demografice şi, într-un context în care potenţialul de producţie internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflaţiei se vor resimţi accentuat. Tendinţa inflaţionistă a costurilor de înfiinţare a unei culturi rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea guvernează şi acest capitol din planul de afacere al unei exploataţii”, a declarat pentru preşedintele AFR.
ANPC a amendat Mega Image cu 5,5 milioane lei
În opinia sa, costul tot mai ridicat al îngrăşămintelor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească în forţă şi în 2023. Uniunea Europeană produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial.
, Daniel Botănoiu.){kind=link}