Valurile de căldură și seceta care au afectat Franța în această vară au grăbit maturarea strugurilor din regiunea Champagne, unde producătorii se pregătesc pentru cel mai timpuriu debut al recoltării înregistrat până acum. Sezonul a început oficial pe 15 august, iar cea mai mare parte a strugurilor este estimată să fie culeasă între 20 și 25 august.

Canicula schimbă calendarul recoltării strugurilor pentru Champagne

Recoltarea are loc cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât în ultimii ani, iar schimbarea pune presiune asupra producătorilor de vin spumant. Temperaturile ridicate accelerează coacerea și cresc nivelul de zahăr din struguri, în timp ce producătorii trebuie să păstreze aciditatea și prospețimea care definesc vinurile din Champagne.

Canicula accelerează recoltarea strugurilor

Înainte de începutul anilor 2000, recoltarea strugurilor destinați producției de Champagne avea loc aproape întotdeauna în septembrie sau octombrie. Primăverile și verile tot mai călduroase au modificat însă calendarul viticol, iar maturarea strugurilor are loc tot mai devreme.

Pentru viticultori, momentul recoltării devine astfel o decizie dificilă. Culegerea prea devreme poate limita acumularea de zahăr, dar poate afecta dezvoltarea aromelor și textura strugurilor. Pe de altă parte, așteptarea prea mult timp poate duce la niveluri mai ridicate de zahăr și la pierderea unei părți din aciditatea necesară pentru echilibrul vinului spumant.

Schimbările climatice pun presiune pe industria Champagne

Viticultorii europeni se confruntă cu o combinație tot mai complexă de fenomene meteorologice extreme. Seceta, înghețurile și grindina de primăvară, incendiile de vegetație și temperaturile ridicate afectează producția și cresc costurile pentru producători.

Presiunile climatice se adaugă unor probleme economice, precum scăderea consumului de alcool, creșterea costurilor cu forța de muncă și combustibilii, dar și tarifele vamale aplicate în Statele Unite. Piața americană este una dintre cele mai importante destinații pentru exporturile de Champagne.

În acest context, industria încearcă să găsească soluții pentru protejarea viilor și adaptarea producției la noile condiții climatice. Producătorii testează metode noi de protecție și soiuri de struguri mai rezistente, în timp ce Comité Champagne pregătește un centru de cercetare și dezvoltare dedicat adaptării sectorului.

În 2026, industria a redus și cantitatea de struguri care poate fi comercializată, măsură menită să contribuie la echilibrarea stocurilor și la protejarea calității producției.

Marea Britanie profită de încălzirea climei

Schimbarea condițiilor climatice produce și efecte neașteptate asupra industriei vinului europene. Temperaturile mai ridicate creează condiții favorabile pentru dezvoltarea viticulturii în Marea Britanie, inclusiv pentru cultivarea unor soiuri pe soluri calcaroase asemănătoare celor din nordul Franței.

Industria britanică a produs anul trecut aproximativ 16,5 milioane de sticle de vin, iar exporturile au crescut cu 55%. Potențialul acestei piețe a atras inclusiv producători francezi. Casa de Champagne Taittinger a cumpărat terenuri în comitatul Kent pentru producerea unui vin spumant englezesc.

Europa de Vest, afectată de căldură și secetă

Problemele cu care se confruntă viticultorii din Champagne apar într-un context climatic mai larg. Europa de Vest a înregistrat cel mai călduros început de vară din istorie, iar perioada iunie-iulie 2026 a fost marcată de temperaturi record, valuri repetate de căldură și secetă.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Copernicus pentru Schimbările Climatice, temperatura medie combinată pentru iunie și iulie în Europa de Vest a ajuns la 21,62°C, depășind recordul stabilit în 2022. Iunie 2026 a fost o lună record pentru regiune, iar iulie s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai călduroase luni iulie, cu o medie de 22,48°C, cu 2,53°C peste media perioadei 1991-2020.

Din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, dintre care două în iulie. Acestea au contribuit la o secetă extinsă în Franța, Spania, anumite regiuni din Germania și Regatul Unit.

Seceta afectează râurile și alimentează incendiile

Efectele secetei au depășit sectorul agricol. Debitele unor fluvii europene au ajuns la niveluri excepțional de scăzute, în special pe Sena, Rin și Dunăre. Situația a crescut presiunea asupra aprovizionării cu apă, irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie.

Condițiile de secetă au favorizat și incendiile de vegetație. În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de proporții în Gironde, în timp ce în Spania, aproximativ 44.000 de hectare au fost mistuite de flăcări în provincia Ávila.

Samantha Burgess, reprezentantă a programului Copernicus, explică faptul că situația reprezintă „un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta alimentându-se reciproc”.

Vezi și: Diferențele dintre șampanie, prosecco și vin spumant cu somelierul Razvan Zaharia

Oceanele au atins temperaturi record

Încălzirea nu se limitează la uscat. În iulie 2026, temperatura medie globală la suprafața mărilor a ajuns la 20,96°C, depășind recordul anterior pentru această lună, înregistrat în 2023.

Temperaturi neobișnuit de ridicate au fost raportate și în jurul Europei, inclusiv în vestul Mării Mediterane și în zona litoralului atlantic. Aceste valori au fost asociate cu episoade de caniculă marină.

În Pacificul tropical, temperaturile oceanului au atins, de asemenea, niveluri foarte ridicate, pe fondul dezvoltării fenomenului El Niño. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice, a avertizat că „Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”.

Potrivit acestuia, fenomenul ar putea contribui la apariția unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027. Buontempo subliniază însă că principalul factor al încălzirii globale rămâne reprezentat de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană.

Pentru industria Champagne, efectele sunt deja vizibile în calendarul recoltării. În timp ce producătorii încearcă să adapteze viile la noile condiții, începutul tot mai timpuriu al culesului arată cum schimbările climatice modifică inclusiv procese agricole care, timp de generații, au urmat un calendar relativ stabil.