Fermele de acvacultură din România pot solicita compensații pentru serviciile de mediu furnizate prin sechestrarea carbonului, în cadrul unui apel cu un buget total de 14,28 milioane de euro. În premieră pentru Autoritatea de Management a Programului pentru Acvacultură și Pescuit, cererile depuse vor fi preevaluate cu ajutorul unei aplicații de inteligență artificială, dezvoltată cu sprijinul Microsoft România. Primele contracte și plăți sunt estimate pentru această toamnă.
Fermele de acvacultură din România au la dispoziție un nou mecanism de sprijin financiar prin care sunt recompensate pentru serviciile de mediu furnizate. Apelul aferent Acțiunii 2.1.4 „Servicii de mediu” are un buget de 14,28 milioane de euro și este deschis până la 6 septembrie 2026, ora 17:00.
Sprijinul este destinat fermelor de acvacultură aflate în exploatare activă, care practică acvacultură extensivă sau semi-intensivă în bazine de pământ ori lacuri de acumulare. Simplul fapt că o societate deține un luciu de apă nu este suficient pentru obținerea compensației.
Compensații pentru carbonul sechestrat de amenajările piscicole
Particularitatea acestei scheme este că fermele nu sunt sprijinite doar pentru producția de pește, ci și pentru un serviciu de mediu cuantificat prin capacitatea amenajărilor piscicole de a contribui la sechestrarea carbonului.
Calculul ia în considerare carbonul stocat în sedimente, în luciul de apă și prin vegetația acvatică, inclusiv macrofitele. Schema permite solicitarea compensației pentru anii calendaristici întregi din perioada 2022-2026 în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în ghidul solicitantului și metodologia aferentă.
Pentru acvacultura extensivă, cuantumul anual al compensației este de 174,92 euro/hectar, iar pentru acvacultura semi-intensivă este de 97,18 euro/hectar.
Suprafața efectiv eligibilă pentru calcul reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care se solicită sprijinul. Compensația nu poate depăși 50.000 de euro pe an pentru un solicitant, iar intensitatea maximă a sprijinului public este de 100%.
Cererile vor fi preevaluate cu inteligență artificială
O noutate importantă a actualului apel este introducerea inteligenței artificiale în procesul de evaluare.
Valentin Toma, șeful Direcției Generale Pescuit, Autoritatea de Management a Programului pentru Acvacultură și Pescuit, a declarat pentru AGERPRES că cererile care vor fi depuse până la 6 septembrie vor fi preevaluate cu ajutorul unei aplicații de inteligență artificială.
Aplicația a fost realizată cu sprijinul Microsoft România și este utilizată, în această etapă, ca proiect pilot într-un mediu de testare. Potrivit lui Toma, soluția ar trebui să permită preevaluarea unui număr mare de cereri într-un timp foarte scurt și cu o rată redusă de eroare.
Introducerea AI nu înseamnă însă că decizia de finanțare este lăsată în seama unui algoritm. Rolul aplicației este de preevaluare, în timp ce procedura de evaluare și contractare rămâne în responsabilitatea autorității.
Primele contracte ar putea fi semnate în această toamnă
Autoritatea de Management estimează că evaluarea cererilor depuse până la termenul-limită va permite semnarea primelor contracte în perioada următoare.
Valentin Toma a arătat că obiectivul autorității este ca primele plăți să fie realizate cel târziu în noiembrie 2026. Acestea vor include și plăți aferente anilor anteriori pentru care acvacultorii solicită compensații și îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
Pentru fermele din sector, accesul la aceste fonduri poate reprezenta o sursă suplimentară de venit într-un domeniu în care costurile de exploatare, condițiile de mediu și restricțiile specifice activității pun presiune constantă asupra rentabilității.
Cine poate primi banii
Potrivit condițiilor anunțate de Ministerul Agriculturii, printre criteriile care trebuie îndeplinite pentru fiecare an pentru care se solicită sprijinul se află existența unei licențe de acvacultură și a unei autorizații de mediu valabile, desfășurarea efectivă a activității și realizarea unei producții comercializate cuprinse între 50 și 1.500 de kilograme pe hectar pe an.
Sunt eligibile suprafețele alcătuite din bazine de pământ sau lacuri de acumulare, iar pentru aceeași suprafață, perioadă și aceleași servicii de mediu nu poate exista finanțare dublă.
Dacă valoarea totală a cererilor declarate eligibile va depăși bugetul disponibil, cuantumul acordat fiecărui solicitant selectat va fi diminuat proporțional, conform regulilor prevăzute în ghid și metodologie.
Sectorul piscicol are nevoie de mai mult sprijin
Noua schemă apare într-un sector care a reclamat în ultimii ani nivelul redus al sprijinului și dificultatea accesării fondurilor.
Agroteca a relatat în 2025 despre reacția Patronatului Peștelui din România la subvenția de 100 de euro pe hectar pentru fermele piscicole aflate în anumite zone protejate. Reprezentanții sectorului considerau atunci că suma este insuficientă în raport cu costurile de producție, chiar dacă măsura era văzută ca un prim sprijin important pentru fermele afectate de restricțiile din ariile protejate.
În acest context, compensațiile pentru serviciile de mediu introduc o logică diferită: activitatea fermelor este evaluată nu doar prin cantitatea de pește produsă, ci și prin beneficiile de mediu pe care amenajările piscicole le pot furniza.
La nivel european, programul României pentru perioada 2021-2027 include explicit compensarea serviciilor de mediu furnizate de acvacultură, alături de obiective privind decarbonizarea, economia circulară și dezvoltarea unei acvaculturi mai durabile.
România are un sector de acvacultură încă modest la nivel european
Importanța unei astfel de scheme trebuie privită și prin dimensiunea actuală a sectorului românesc.
Potrivit datelor EUMOFA, România a produs în 2023 aproximativ 11.000 de tone de produse de acvacultură, ocupând locul 17 între cele 27 de state membre producătoare. Activitatea de acvacultură din România este concentrată pe producția de apă dulce, realizată în principal în iazuri.
Prin urmare, noul apel nu este doar o măsură de compensare pentru un număr de operatori economici, ci și un instrument prin care autoritățile încearcă să lege dezvoltarea acvaculturii de obiectivele europene privind clima și protecția mediului.
AI și serviciile de mediu schimbă modul în care este finanțată acvacultura
Noul apel aduce astfel două elemente mai puțin obișnuite pentru sectorul piscicol românesc: plata pentru un serviciu de mediu măsurabil și utilizarea inteligenței artificiale în etapa de preevaluare a dosarelor.
Pentru acvacultori, miza imediată este reprezentată de cele 14,28 milioane de euro disponibile și de posibilitatea de a recupera compensații pentru anii 2022-2026, în condițiile prevăzute de program.
Pentru administrație, miza este și una de eficiență: dacă proiectul pilot de preevaluare cu AI funcționează conform așteptărilor, modelul ar putea arăta cum tehnologia poate reduce timpul necesar procesării unui volum mare de cereri de finanțare.
Cererile pentru Acțiunea 2.1.4 „Servicii de mediu” pot fi depuse până la 6 septembrie 2026, ora 17:00, iar autoritățile își propun ca primele contracte și plăți să ajungă la beneficiari în toamna acestui an.
