Un bob de grâu sau de porumb pare un lucru simplu. În realitate, este rezultatul unei succesiuni uimitoare de transformări: carbonul vine în mare parte din aer, prin fotosinteză, apa urcă din sol, azotul, fosforul, potasiul și alte elemente sunt absorbite prin rădăcini și ajung să facă parte din celulele plantei, din enzime, aminoacizi și proteine. Dar, când bobul este recoltat, o parte dintre nutrienții pe care planta i-a extras din pământ pleacă odată cu el. Pentru agricultură, aici începe una dintre cele mai vechi ecuații ale producției de hrană: dacă recolta ia nutrienți din sol, următoarea cultură are nevoie ca aceștia să fie completați. În fermele convenționale, traseul poate fi liniar: cerealele pleacă, fertilizanții vin din altă parte, iar resursele rezultate din creșterea animalelor trebuie gestionate separat. În sistemul integrat TRANSAVIA, însă, acest traseu se poate închide într-un cerc virtuos. Pe aproximativ 10.000 de hectare, compania cultivă cereale care intră în Fabrica proprie de Nutrețuri Combinate pentru a pregăti furajele de calitate care ajung la puii crescuți în fermele proprii. Gunoiul de pasăre cu așternut, este colectat din ferme după fiecare serie și după pregătirea tehnologică și în funcție de necesarul terenurilor, este utilizat ca fertilizant organic în fermele vegetale.
Cereală – furaj – pui – fertilizant organic – sol – cereală. Și de la capăt.
Pare un cerc simplu, dar ecosistemul din interiorul lui este foarte interesant. Ca orice ființă vie, puiul nu utilizează integral nutrienții din hrană, iar o parte din nutrienții din furaje, se regăsesc ulterior în dejecții, care, în fermele de pui de carne, se amestecă cu așternutul vegetal. Rezultatul este diferit de dejecțiile lichide provenite din alte sisteme zootehnice. Gunoiul de pui cu așternut este un material relativ uscat și concentrat în nutrienți. Analizele a mii de probe publicate de University of Georgia arată că gunoiul proaspăt de pui de carne conține, în medie, cantități relevante de azot, fosfați și potasiu, însă compoziția reală variază și trebuie cunoscută pentru stabilirea valorii fertilizante și a dozei de aplicare. UGA Cooperative Extension
Mai există însă ceva ce formula clasică a fertilizatorilor N-P-K (azot, fosfor și potasiu) nu surprinde: materia organică. Odată ajunsă în sol, aceasta intră într-un univers biologic pe care nu îl vedem: microorganismele descompun compușii organici, râmele și alte organisme modifică structura solului. Se formează și se stabilizează agregate, apar pori prin care apa poate pătrunde, iar o parte dintre nutrienți devin treptat disponibili plantelor. FAO arată că nivelurile mai ridicate de materie organică, împreună cu activitatea faunei din sol, favorizează spațiul poros, infiltrarea și stocarea apei. Materia organică participă și la stabilizarea agregatelor care alcătuiesc structura solului. Datorită modelului unic în regiune, de la bob la furculiță, cu facilități proprii, pentru TRANSAVIA, acest lucru se traduce în faptul că o resursă rezultată într-o verigă a producției poate continua să creeze valoare în alta. Paiele rezultate din cultivarea cerealelor sunt folosite ca așternut în ferme, iar gunoiul de hală este compostat și revine ca fertilizant organic pe terenurile agricole.
Dar un circuit virtuos funcționează numai dacă știi să îl gestionezi așa cum trebuie
Mai mult nutrient decât poate utiliza cultura nu înseamnă o recoltă proporțional mai bună. Înseamnă o resursă folosită ineficient și un risc mai mare ca o parte din azot sau fosfor să părăsească sistemul în care ar fi trebuit să producă valoare. Astfel, pentru TRANSAVIA doar o probă de pământ poate spune și ce nu trebuie cumpărat: dacă analiza arată că solul are nevoie de azot, fosfor sau potasiu, iar o parte din acest necesar poate fi acoperită cu fertilizantul organic disponibil în propriul sistem, acea cantitate nu mai trebuie cumpărată integral sub formă de fertilizant mineral. În 2026, calculul este departe de a fi marginal. Potrivit Comisiei Europene, în aprilie prețurile fertilizanților azotați din UE erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024, într-o industrie în care gazul natural reprezintă aproximativ 70% din costurile de producție ale fertilizanților azotați. Europa este, în același timp, dependentă de importuri pentru o parte importantă a nutrienților utilizați în agricultură.
O analiză bună a solului poate evita astfel două forme opuse ale aceleiași risipe: să aplici un nutrient acolo unde nu este necesar sau să cumperi din exterior un nutrient pe care îl ai deja disponibil în fermă.
După stabilirea necesarului, gunoiul de pasăre cu așternut rezultat în fermele TRANSAVIA este gestionat, conform reglementărilor, în infrastructura special amenajată, pe platforme impermeabilizate, astfel încât materialul și fracția lichidă să nu ajungă necontrolat în sol sau în apă. Este o etapă ușor de omis pentru cei care observă doar utilajul care lucrează pe câmp, dar esențială pentru întregul proces. Capacitatea de stocare trebuie să acopere inclusiv perioadele în care legislația interzice fertilizarea, astfel încât necesitatea de a elibera spațiul din fermă să nu dicteze momentul aplicării.
În timpul stocării, materialul nu rămâne biologic inert, ci procesele microbiene continuă, compușii organici se transformă, iar materialul evoluează înainte de utilizarea agricolă. Când va pleca spre teren, momentul nu este ales pentru că „trebuie scos”, ci pentru că există simultan o fereastră legală de utilizare, un teren care are nevoie de nutrienți, o cultură care îi poate utiliza și condiții în care aplicarea poate fi făcută corespunzător.
În România, fertilizarea organică este interzisă în perioada rece, între 15 noiembrie și 10 martie în zonele de câmpie, 10 noiembrie și 20 martie în zonele de deal și 5 noiembrie și 25 martie în zonele montane. Sunt intervale în care temperaturile scăzute reduc absorbția nutrienților de către plante, în timp ce crește riscul ca aceștia să fie pierduți în mediu. În cazul TRANSAVIA, înaintea aplicărilor sunt notificate și UAT-urile pe raza cărora se află terenurile vizate, iar momentul lucrărilor este corelat și cu condițiile meteorologice.
Uneori, o parte din azot poate fi simțită înainte să ajungă în plantă
În zilele în care fertilizantul organic este aplicat pe teren, procesele chimice și biologice care au loc la suprafață pot produce, punctual și temporar, mirosul familiar, „de țară”, asociat acestei lucrări agricole.
După împrăștiere și încorporare începe așadar o cursă contra-cronometru: azotul poate urma drumul dorit, către sol și ulterior către plantă, dar o parte se poate pierde în atmosferă sub formă de amoniac. Din acest motiv, TRANSAVIA urmează cele mai bune tehnici disponibile la nivel european pentru creșterea intensivă a păsărilor, care prevăd, acolo unde tehnica este aplicabilă, încorporarea cât mai rapidă a fertilizantului răspândit la suprafață (intervalul obligatoriu asociat BAT este de maxim 24 de ore). Pentru TRANSAVIA, miza este foarte concretă: azotul care pleacă în aer nu mai ajunge în cultura pentru care a fost recuperat. Încorporarea rapidă produce în același timp un efect vizibil pentru eficiența fermei și unul perceptibil doar punctual în vecinătatea terenurilor: păstrează mai mult nutrient în circuit, reduce pierderile prin emisii de amoniac și scurtează perioada în care poate apărea mirosul „de țară” caracteristic unei fertilizări organice proaspăt efectuate.
Acel episod olfactiv punctual este doar un posibil efect temporar și limitat ca arie al unei operațiuni al cărei rezultat se măsoară luni mai târziu, când nutrienții recuperați se regăsesc într-o nouă cultură.
Un kilogram de nutrient recuperat este unul care nu trebuie produs din nou
Există și o miză economică foarte importantă, mai ales în această perioadă. În aprilie 2026, prețurile fertilizanților azotați în Uniunea Europeană erau cu 71% peste media din 2024. Aproximativ 30% din fertilizanții azotați utilizați în UE, 70% dintre cei fosfatici și circa 40% dintre cei pe bază de potasiu provin din import. Iar pentru producția europeană de fertilizanți azotați, disponibilitatea gazului natural determină aproximativ 70% din costuri. În acest context, un nutrient recuperat în interiorul unei ferme capătă o a doua valoare. Azotul, fosforul și potasiul din fertilizantul organic pot înlocui o parte din nutrienții care altfel ar trebui cumpărați. Materia organică aduce ceva ce un sac de îngrășământ mineral nu poate reproduce singur: carbon organic și material pentru procesele biologice și structurale ale solului. Practic, fiecare nutrient recuperat și folosit acolo unde este necesar reduce cantitatea care trebuie obținută, cumpărată și transportată din altă parte, iar pentru o companie de anvergura TRANSAVIA această grijă față de resurse înseamnă să acționeazi responsabil pentru oameni și mediu.
Într-o Europă expusă simultan prețurilor energiei și dependenței de importuri, circularitatea încetează astfel să mai fie doar un concept de sustenabilitate, fiind și o formă de eficiență și reziliență economică.
Cum ajunge însă toate acestea să conteze pentru carnea de pui?
Între sol și produsul final există multe etape, iar calitatea cărnii de pui depinde de genetică, sănătatea și bunăstarea păsărilor, nutriție, condițiile de creștere, procesare, siguranță alimentară și controlul întregului lanț. Aici sistemul integrat unic al TRANSAVIA, de la bob la furcuiliță, cu facilități proprii, face o diferență importantă: permite companiei să controleze toate aceste variabile: cerealele cultivate în Fermele Vegetale sunt controlate de la producție și până la recoltare și sunt transformate în furaje de calitate în Fabrica proprie de Nutrețuri Combinate. Puii provin din propriile ferme de reproducție și incubație, fiind crescuți doar în fermele proprii, iar compania controlează apoi abatorizarea și procesarea. Rapoartele de Sustenabiliatate TRANSAVIA descriu un sistem complet de trasabilitate care urmărește succesiv furajele obținute inclusiv din cerealele proprii, puii de o zi, păsările crescute în ferme, abatorizarea și produsele procesate. Calitatea constantă nu apare, așadar, într-un singur punct al lanțului, ci este construită și controlată prin reducerea variabilelor pe întregul traseu, de la bob la furculiță, TRANSAVIA fiind singurul producător din România care crește și procesează exclusiv pui crescuți în fermele proprii.
Circularitatea continuă: gunoiul de pui amestecat cu așternut este compostat, analizat și valorificat agronomic. Azotul poate reveni în sol, unde rădăcinile cerealelor îl pot absorbi. Plantele îl vor transforma în aminoacizi și proteine, ce vor intra în furajele puilor din fermele TRANSAVIA. Fiecare verigă bine controlată îi dă următoarei o materie primă mai predictibilă, iar fiecare nutrient păstrat în circuit înseamnă mai puțină risipă, mai puțină dependență de resurse externe și mai mult control asupra modului în care este produsă hrana sigură și de calitate pentru că, cercul se închide virtuos doar când consumatorii aleg să pună pe masă carne de pui sigură, fragedă și savuroasă.
De reținut:
De ce împrăștie TRANSAVIA gunoi de pasăre cu așternut pe terenurile agricole? Pentru că gunoiul de pasăre cu așternut nu este doar un material de eliminat, ci conține azot, fosfor, potasiu și materie organică. Valorificat agronomic, o parte dintre nutrienții proveniți din furaje poate reveni în sol și poate contribui la următoarele culturi.
Fertilizantul organic este aplicat pur și simplu pe câmp? Nu. Potrivit celor mai bune practici și tehnici, BAT, TRANSAVIA utilizează infrastructură pentru depozitare și compostare, realizează analize agrochimice și planuri de fertilizare și stabilește cantitățile în funcție de sol, cultură și limitele legale.
De ce uneori fertilizarea organică e însoțită de familiarul miros „de țară”? Aplicarea fertilizanților organici poate produce temporar miros. Tocmai de aceea contează modul în care este făcută lucrarea. TRANSAVIA respectă perioadele legale de aplicare, notifică UAT-urile înaintea lucrărilor și condițiile meteorologice și încorporarea rapidă în sol acolo unde tehnica este aplicabilă.
Care este întrebarea relevantă când se face fertilizare organică pe un teren agricol? Pe lângă „de ce se pune gunoi pe câmp?”, realizându-se reciclarea nutrienților prin fertilizare organică, întrebarea importantă este cum este făcută. În cazul TRANSAVIA, nutrienții sunt valorificați responsabil: sunt respectate perioadele de aplicare, regulile de depozitare și modul de aplicare, doza este stabilită în funcție de sol și cultură și se limitează pierderile prin încorporare cât mai rapidă posibil.
Resurse:
- Bot, Alexandra; Benites, José (2005), The Importance of Soil Organic Matter: Key to Drought-Resistant Soil and Sustained Food Production, FAO Soils Bulletin No. 80, Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), ISBN 92-5-105366-9, disponibil la: https://www.fao.org/4/a0100e/a0100e00.htm
- Comisia Europeană, Document 32017D0302, Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor [notificată cu numărul C(2017) 688] (Text cu relevanță pentru SEE. ), C/2017/0688, 21.02.2017, disponbil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32017D0302
- Comisia Europeană, Ensuring availability and affordability of fertilisers, 2026, disponibil la: https://agriculture.ec.europa.eu/common-agricultural-policy/agri-food-supply-chain/ensuring-availability-and-affordability-fertilisers_en
- Comisia Europeană, EU reduces farmers’ dependency on imported fertilisers with new rules enabling the use of RENURE, 09 februarie 2026, disponibil la: https://environment.ec.europa.eu/news/fresh-measures-reduce-farmers-dependency-imported-fertilisers-2026-02-09_en
- Gaskin, Julia W. și Harris, Glendon H., Poultry Litter Application on Pastures and Hayfields, University of Georgia, College of Agricultural & Environmental Sciences, disponibil la: https://fieldreport.caes.uga.edu/publications/B1330/poultry-litter-application-on-pastures-and-hayfields/
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 754 bis din 3 august 2021, disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245237
- University of Georgia Cooperative Extension, Poultry Litter Application on Pastures and Hayfields, Bulletin 1330, disponibil la: https://extension.uga.edu/publications/detail.html?number=B1330
- Ritz, Casey W., Poultry Litter Sampling, Univeristy of Georgia – College of Agriculture and Environmental Sciences, 2026, disponibil la: https://fieldreport.caes.uga.edu/publications/B1270/poultry-litter-sampling/
