Preşedintele Asociaţiei pentru Energie Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, afirmă că în 2025 România s-a situat pe primul loc în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente.
Astfel, conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflaţia alimentară din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creştere de 6,7% – de peste două ori mai mare decât media UE şi cea mai ridicată rată dintre toate statele.
Preşedintele AEI consideră că această „performanţă nedorită” nu este „un accident conjunctural”, ci rezultatul „unei combinaţii de politici publice, vulnerabilităţi structurale şi decizii amânate”, iar semnalele pentru 2026 indică „nu o corecţie, ci un risc real de agravare”.
„Intenţia Guvernului de a introduce un preţ administrativ la gaze pentru populaţie creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Aşa cum arată analizele realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, acest tip de intervenţie nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra preţurilor finale ale bunurilor de larg consum”, explică Chisăliţă.
Acesta spune că estimările indică o posibilă creştere a preţului gazelor pentru industrie până la 15% faţă de nivelul din 2025.
„Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluţie nu poate rămâne fără consecinţe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în preţul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflaţiei în zona euro, unde rata totală este aşteptată să scadă spre 1,6–2,0%, iar inflaţia alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4–2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflaţiei europene”, susţine Chisăliţă.
În opinia acestuia, România porneşte dintr-o poziţie „mult mai fragilă”.
„După o inflaţie totală de 8,6% în 2025, Banca Naţională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. Această valoare maschează însă diferenţe majore între componentele inflaţiei. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puţin probabilă.
Gazul natural şi energia electrică se reflectă în preţul alimentelor prin trei canale esenţiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul şi depozitarea (lanţuri frigorifice, logistică) şi inputurile agricole (îngrăşăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanţul de producţie”, precizează preşedintele AEI.
În acest context, o estimare a AEI arată că inflaţia alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la aproximativ 7,5–9,0%.
„Cu alte cuvinte, există şanse ca anul 2026 să aducă o inflaţie alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025. Diferenţa inflaţiei alimentelor în România, faţă de Uniunea Europeană ar deveni astfel şi mai pronunţată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de preţuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială şi coerenţă a politicilor”, mai spune Chisăliţă.
Noutăți și finanțări pentru utilaje agricole în România
Acesta susţine că, în lipsa unor decizii care să ţină cont de efecte în lanţ ale intervenţiilor administrative, România „riscă să rămână nu doar campioana politici scumpirilor”, ci şi „exemplul clar al modului în care costurile ascunse greşite ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului”.
, Dumitru Chisăliţă, afirmă că în 2025){kind=link}