Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă dezamăgirea asupra comunicării deficitare privind Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru sectorul agricol, sector strategic de importanță națională.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, care se încadra în mod natural în noul context verde și digital al agriculturii europene, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020, să reducă presiunea asupra bugetului național.
Valoarea producției de cereale a anului agricol 2020, afectată de pandemia COVID-19, dar mai ales de seceta pedologică și arșița atmosferică fără precedent, a suferit o contracție de 33% în prețuri curente (conform Eurostat).
Fermierii grav afectați sunt în prezent grav decapitalizați, împovărați financiar, fără lichidități imediate ori garanții disponibile pentru obținerea de finanțări, astfel încât redresarea și reziliența sunt posibile doar prin eforturi comune și susținute prin politici de stat și mediul privat.
Starea sectorului agricol românesc
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a realizat o radiografie la zi a stării sectorului agricol:
– deși au căzut precipitații în această primăvară, acestea nu au avut o repartiție uniformă, astfel încât sunt încă multe zone (mai ales în Moldova și Dobrogea) unde deficitul hidric de anul trecut nu a fost încă depășit;
– diferențele mari de temperatură dintre zi și noapte, temperaturile scăzute din timpul zilei manifestate pe o perioadă îndelungată în această primăvară împiedică realizarea fotosintezei în condiții optime și vor afecta producția agricolă din acest an;
– prețurile input-urilor agricole, care în unele cazuri s-au dublat față de anii anteriori, se reflectă în costuri substanțial crescute și erodează rentabilitatea activităților Agricole, chiar dacă este impulsionată de conjunctura favorabilă a pieței mondiale de cereale și oleaginoase;
– potrivit prognozelor meteorologice, există în continuare riscul ca randamentele să fie modeste la culturile de primăvară.
Această stare de lucruri, venită după condițiile anului 2020, un an extraordinar de greu pentru cei (mulți) cu recolte calamitate, impune intervenția statului prin alocarea urgentă de resurse financiare, la prima rectificare bugetară din anul 2021, după cum urmează:
– circa 200 milioane de euro pentru despăgubirile aferente culturilor de primăvară, pentru care există procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică și arșița atmosferică din 2020;
– aproximativ 60 milioane de euro aferente ANT reduse în 2021;
– circa 435 milioane de euro aferente unui singur an pentru finanțarea investițiilor din strategia integrată pentru gestionarea apei (1/6 din suma necesară până în 2026) pentru eficientizarea infrastructurii principale de irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării și dezvoltarea sitemului de antigrindină și creștere a precipitațiilor.
Propunerile Alianței
Propunerile transmise de Alianța pentru Agricultură și Cooperare în legătură cu includerea în propunerea de PNRR a strategiei de gestionare eficientă a resurselor de apă pentru irigații (modernizare, reabilitare verde) sunt în deplină concordanță cu solicitările UE, de minimum 36% componentă verde, minimum 20% digitalizare, nu afectează mediul (”do not significant harm”), reduc semnificativ pierderile de apă, creează acumulări de ape moderne, cu real impact în prevenirea și reducerea efectelor provocate de potențiale fenomene climatice adverse.
De asemenea, de importanță deosebită este și faptul că circa 40-45% din bugetul propus, este prevăzut a fi reinvestit în România prin proceduri de tip offset (transfer de know-how și tehnologie de fabricație echipamente și piese de schimb, calificare forță de muncă, dezvoltare de aplicații digitale avansate cu firme românești, instruire și asistență fermieri pentru conectare integrată a exploatațiilor irigate, pe principiul on-demand.
Considerăm total inadecvată abordarea de a exclude intervenții de prioritate zero pentru agricultură (modernizarea și reabilitarea infrastructurii principale pentru irigații) din PNRR pentru motivul că acest sector economic beneficiază de fonduri europene prin PNDR, deoarece Pilonul II pune la dispoziție resurse de investiții pentru infrastructura secundară. Sumele aferente Strategiei de Gestionare Integrată a Apei sunt pentru a realiza investiții în infrastructura principală, și care este responsabilitatea și trebuie în consecință realizată de statul român!
De aceia, permiteți-ne să ne exprimăm surprinderea și dezamăgirea profundă că nu a fost transmisă la Bruxelles Strategiei de Gestionare Integrată a Apei ca resursă neregenerabilă, vitală pentru România, pentru a fi inclusă în PNRR și că au fost secretizate toate documentele referitoare la acest program.
Obligație guvernamentală
În situația actuală, Guvernul României are obligația de a corecta această situație, indiferent de motivele care au dus la excluderea din PNRR a finanțării de 2,6 miliarde euro a Strategiei de Gestionare Integrată a Apei ca resursă neregenerabilă, care este vitală pentru România, și de a identifica resurse pentru a acoperi sumele respective, parțial din realocări în cadrul PNRR, din surse proprii și din surse atrase (împrumuturi).
Facem apel la conducerea Guvernului României, a MADR și MIPE de a-și intensifica eforturile și de a face toate demersurile posibile ca până la aprobarea finală a PNRR, la sfârșitul anului 2021, să fie inclusă Strategiei de Gestionare Integrată a Apei cu o finanțare de 2,6 miliarde euro pentru sectorul agricol românesc. Aceasta se poate realiza prin redimensionarea sau realocarea bugetelor altor programe, completată prin redirecționarea eventualelor sume rămase necheltuite.
