Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc dorește să devină un laborator de referință privind produsele apicole, cercetătorii de aici derulând mai multe proiecte care vizează atât declinul populațiilor de albine, cât și reintroducerea în economia circulară a unor deșeuri care rezultă din activitatea în stupină.
Directorul ICDCRM din Miercurea-Ciuc, dr. ing Szep Róbert, a declarat că în România apicultura este ‘o pată albă’ și că este nevoie de crearea unui corp de cercetători specializați în acest domeniu.
‘Avem un institut apicol în România, el funcționează ca societate comercială, mai avem preocupări punctuale, ici-colo, pe la universități și unele institute. Nu avem un laborator de referință în ceea ce privește produsele apicole. Și știm foarte bine că produsele apicole sunt cele mai falsificate produse din Europa. Noi, probabil, mâncăm foarte puțină miere adevărată, dacă nu cumpărăm efectiv de la producători. Și nici atunci nu e sigur că mierea este produsă integral de albine și nu se adaugă zahăr invertit în cantități masive la mierea care ni se vinde a fi naturală. Și am zis că trebuie să venim în întâmpinarea apicultorilor, respectiv să ne creăm un corp de specialiști, de cercetători pe care să-i specializăm în această zonă’, a arătat Szep Róbert.
Primul proiect derulat de cercetătorii de la Miercurea-Ciuc, din care au derivat toate celelalte, este finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a pornit de la problematica ce vizează declinul major al populațiilor de albine, la nivel mondial.
‘Populațiile de albine sunt într-un declin major la nivel mondial, chiar și în Europa, un declin care se datorează schimbărilor condițiilor de climă, respectiv bolilor și dăunătorilor cu care se confruntă populația de albine, care în mare măsură se datorează unui acarian (Varroa destructor și Varroa jacobsoni), cu care albinele din Europa nu s-au dezvoltat în paralel. Asta înseamnă că ele nu știu să se apere împotriva acestui dăunător și decimează populațiile de albine în sensul în care, pe timpul iernii, de exemplu, nu se formează ghemul de iernare și îngheață. De asemenea, prin înțepăturile acestor acarieni se introduc în organismul albinelor multe boli și mulți dăunători’, a explicat Szep Róbert.
Danone intenţionează să accelereze achiziţiile
Acesta a spus că sunt din ce în ce mai mulți apicultori care renunță la apicultură pentru că nu mai reușesc să devină rentabili, nu pot să scoată albinele din iarnă și au pierderi din ce în ce mai mari, pe care uneori nici nu și le pot explica.
 din Miercurea-Ciuc dorește să devină un laborator de referință privind produsele apicole, cercetătorii de aici derulând mai multe proiecte care vizează atât declinul populațiilor de albine, cât și reintroducerea în economia circulară a unor deșeuri care rezultă din activitatea în stupină.){kind=link}