În primele șase luni din 2024 au fost vandute peste 10.000 de terenuri agricole în doar cateva judeșe din România. Cele mai multe terenuri aflate în circuitul agricol au fost tranzacționate în sudul și vestul țării.
Potrivit specialiștilor, acolo încă se găsesc pământuri bune pentru agricultură, la prețuri accesibile. Tot în aceste zone, de un deceniu, cei mai mari investitori sunt străinii, care ar deține peste o treime din suprafața arabilă a țării.
”Județul Ilfov, cel mai mic din țară, era până la mijlocul anilor ’90 numit Sectorul Agricol Ilfov și hrănea tot Bucureștiul. De atunci și până acum, multe dintre câmpurile pe care se cultivau legume și cereale s-au transformat în terenuri pe care s-au construit case, depozite, centre logistice și birouri. Acum, terenurile agricole de vânzare, de aici, din Ilfov, au cel mai mare preț din țară. Prețul mediu pentru un hectar de teren arabil trece de 12.000 euro ”, arată sursa citată.
Vezi și Comisia Europeană: 25% terenuri agricole în agricultură ecologică până în 2030
În prima jumătate a acestui an, conform datelor de la Agenția de Cadastru, reiese că sunt câteva județe preferate de cei care vor să facă agricultură, iar Dolj, Botoșani și Timiș conduc în clasament.
”Timișul, în primul rând, are un areal agricol foarte mare. Există aici suprafețe de teren disponibile, suprafețe mari pe care se poate face agricultură în mod profesionist. Suntem la câmpie, condițiile meteo de asemenea sunt prielnice, sistemele de irigații pot fi implementate destul de ușor pe relieful nostru”, spune Daniel Crainic, manager marketing platformă imobiliară.
Aceleași județe sunt și în topul tranzacțiilor, dar nu și la capitolul prețuri. Terenurile agricole din zona București-Ilfov sunt de departe cele mai scumpe, pe când în regiunea de nord-est le găsim pe cele mai ieftine, cu o medie de preț de 7.000 de euro pe hectar, arată datele Institutului de Statistică. Pământul nostru a fost mulți ani ținta investitorilor străini.
Legislația a fost schimbată de câteva ori după ce estimările din domeniu arătau că peste o treime din totalul de 9 milioane de hectare de terenuri arabile au fost cumpărate de persoane fizice și juridice de peste hotare.
În general, arabi, italieni și turci. Chiar dacă ar fi avut prioritate la achiziție, statul nu a cumpărat în ultimii 10 ani niciun teren agricol. Pe de altă parte, accesul străinilor la cumpărare a fost restricționat, dar cei care sunt deja arendași și-au păstrat drept de preempțiune asupra terenurilor vecine.
