Agra Asigurări anunţă că îngheţul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform unui comunicat de presă.
După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecţie extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetaţie BBCH 57 (buton floral roz) – momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului, adaugă sursa menţionată.
Anul trecut, la nivel naţional, aproximativ 8.800 hectare de plantaţii pomicole (toate speciile) au fost afectate de îngheţul târziu, cu pierderi între 30% şi 100% în judeţele Bistriţa-Năsăud, Constanţa şi Arad, se arată în comunicat. În unele zone ale ţării, temperaturile au coborât până la -7,3 °C în perioadele de înflorire, subliniază sursa citată.
În Bistriţa-Năsăud, staţiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la -5,5 °C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire, precizează sursa. În multe plantaţii de măr din zonele pomicole tradiţionale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromişi, potrivit comunicatului. Practic, în numeroase livezi, potenţialul de producţie a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start, explică sursa precizată.
În Constanţa, cel mai afectat judeţ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul şi sudul judeţului, în special în localităţile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia şi Ostrov, conform comunicatului de presă. Gradul de afectare la măr a variat între 35% şi 60%, precizează sursa citată. Deşi mărul înfloreşte mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, îngheţul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului – un moment critic pentru stabilirea producţiei finale, menţionează sursa citată. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheţ de radiaţie”, subliniază comunicatul. În nopţile senine şi fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantaţiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse, explică sursa menţionată.
Potrivit comunicatului, în Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% şi 50%, inclusiv în exploataţiile dotate cu echipamente de protecţie, precum tunuri de aer cald.
Aceste diferenţe regionale confirmă faptul că îngheţul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influenţat de momentul biologic al culturii, microclimat şi amplasarea plantaţiei – factori care trebuie integraţi în mod riguros în evaluarea şi gestionarea riscului, evidenţiază sursa citată.
În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puţin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol, arată comunicatul. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din judeţul Vrancea, subliniază sursa citată.
Director General al Agra Asigurări, Horia Adrian-Lupu, declară: „Îngheţul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanţa dintre temperaturile ridicate din februarie-martie şi revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcţie de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, potrivit comunicatului.
Top 5 magiunuri românești pe care merită să le pui pe masă – Barometru 2026 Publicațiile MediaTeca
Poliţa acoperă atât pierderea cantitativă, cât şi deprecierea calitativă a fructelor – inele de îngheţ, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare, specifică sursa citată. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii, menţionează sursa amintită.
Determinarea producţiei nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălţimea coroanei şi densitatea plantaţiei, conform comunicatului de presă. Pentru plantaţiile de peste 5 ani, potenţialul de producţie este calculat matematic, oferind o bază transparentă şi obiectivă pentru stabilirea pierderilor, arată sursa citată.
Horia Adrian-Lupu a afirmat: „Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo şi să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, potrivit sursei citate.
Într-un context în care frecvenţa îngheţurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esenţială, subliniază sursa citată. Protecţia financiară nu mai este un instrument opţional, ci o componentă strategică a managementului unei exploataţii pomicole, mai adaugă sursa menţionată.
