LAPAR face demersuri pentru obţinerea autorizării temporare a neonicotinoidelor

14 noiembrie 2017

LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) a iniţiat demersurile pentru obţinerea unei autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţia plantelor din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semintelor de porumb şi floarea-soarelui din primăvara anului 2018, urmare a sesizărilor venite din teritoriu.

LAPAR apreciează în mod deosebit demersurile făcute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anii anteriori privind emiterea autorizaţiilor de utilizare a seminţelor de porumb şi floarea soarelui tratate cu produse neonicotinoide. În acest fel a fost sprijinită competitivitatea fermierilor români prin accesul la tehnologii inovatoare şi sigure pentru sănătatea mediului şi a polenizatorilor”, se arată într-un comunicat al ligii.

Conducerea LAPAR susţine că în situaţia în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile fermierilor europeni, acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, în special piretroide, ce ar putea avea următoarele consecinţe cu impact major:

– o creștere a numărului de tratamente și a cantității totale de produse aplicate;

– riscuri crescute pentru mediu (riscuri neevaluate de către Comisia Europeană;

– înlocuirea tratamentului semințelor cu câteva aplicări foliare (cu risc mai mare pentru polenizatori);

– se pune o presiune și mai mare asupra fermierilor români care cultivă, de exemplu, cereale, sfeclă sau legume. La cultura de cereale, tratamentul semințelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafață de aproximativ un milion de hectare din cele aproximativ 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale în România în aceste condiţii, restricționarea neonicotinoidelor ar reduce și mai mult numărul soluțiilor disponibile pentru controlul unor dăunători specifici în cultură.

De asemenea, produsele de protecţia plantelor din clasa neonicotinoidelor au fost utilizate anterior fără a fi raportate incidente de mortalitate a albinelor care să fi fost asociate utilizării seminţelor tratate, în condiţiile in care bunele practici agricole au fost respectate cu stricteţe şi conform indicaţiilor date de producător. Industria de protectia plantelor promovează măsuri de reducere a riscurilor, care, aplicate corect, au un înalt grad de eficienţă: utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice pentru prevenirea eliminării în atmosferă a prafului format la semănat, păstrarea unei zone tampon la marginea culturilor, respectarea momentului de aplicare a produselor fitosanitare (pentru a nu coincide cu momentul înfloritului în cultura vecină) pentru aplicările foliare, etc.

Ca membrii ai Uniunii Europene, susţinem aplicarea armonizată la nivel comunitar a oricăror decizii legislative care să asigure aplicarea măsurilor de bune practici agricole şi gestionare responsabilă a acestora, asigurând un grad ridicat de siguranţă pentru agricultori şi mediu. In acelaşi timp, în mod categoric nu susţinem interzicerea tehnologiilor inovatoare şi folositoare agriculturii românesti sub presiuni politice iniţiate de membri ai Uniunii care nu mai au probleme cu dăunătorii specifici Tanymecus şi Agriotes la porumb şi floarea soarelui de ani de zile, tocmai ca urmare a utilizării suficiente de produse de tratament din clasa neonicotinoidelor”, se mai arată în comunicat.

Impactul la nivelul fermelor din România

Conducerea LAPAR susţine că îin anul 2015 a fost realizat studiul cu privire la Impactul la nivelul fermelor din România al derogării privind folosirea insecticidelor pe bază de neonicotinoide în campania agricolă din primăvara anului 2014 (pentru culturile de floarea soarelui şi porumb). Studiul a fost realizat de o echipă din cadrul Institutului de Economie Agrară al Academiei Române si sub egida Institutului Naţional de Cercetări Economice “Costin C.Kiriţescu” şi se află în prezent în posesia Autorităţii Naţionale Fitosanitare. Acest document prezintă o serie de concluzii cu relevanţă ridicată în demersul ligii:

România face parte din zona cu atac intens de Tanymecus dillacolis. În Europa, arealul general de dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia) cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România.

Atacul de Taymecus dillaticolis a fost mai mare în zona de sud-est a ţării, extinderea dăunătorului din vecinătăţile fermei face ca tratamentul la sămânţă să nu fie suficient.

Nu au fost raportate cazuri de mortalitate la familiile de albine din cauza tratamentului aplicat la sămânţă.

În România ambele culturi sunt afectate masiv de atacul de Tanymecus, iar culturile nu pot fi asigurate fără tratamentul seminţelor. Tratamentul în vegetaţie este tardiv şi insuficient, deoarece plantele sunt atacate masiv ăn faza juvenila, iar de multe ori nu ajung în stadiul de dezvoltare pentru aplicarea în vegetaţie.

Măsurile de combatere chimică (tratamentul solului, seminţei şi în vegetaţie) pot să nu aibă eficacitate dacă prezenţa dăunătorului este foarte mare. De asemenea, s-a semnalat faptul că insecta poate deveni polifagă la densităţi mari. În acest caz, trebuie să se renunţe practic la culturile de primăvară până la decimarea insectei sub pragul de dăunare.

VEZI SI: 17 noiembrie, data limită de depunere a cererilor pentru „Sprijinul pentru prima împădurire”

Potentialul de infestare (până la 90% grad de atac in unele zone) al României nu este comparabil cu cel al altor state.

De asemenea, mai există şi un alt studiu cu tema „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect. Intenţia acestui studiu este de a aduce în atenția consumatorilor și autorităților posibilele efecte ale interzicerii sau restricționării utilizării a aproximativ 75 de substanțe active folosite în produse de protecție a plantelor, aflate astăzi pe piață. Printre aceste 75 de substante se află şi neonicotinoidele.

Studiul a fost realizat pe șapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiță, struguri, mere, cartofi și tomate. Datele furnizate au fost analizate și corelate cu ajutorul companiei de consultanță Steward Redqueen.

Potrivit rezultatelor parțiale, fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor printre care si neonicotinoide), costurile de producție/tonă ar crește cu: 121% la porumb, 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi.

Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 50% la porumb, 33% la grâu, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.

 

(10 vizualizari)

Apreciază pagina de Facebook AgroTeca.ro:


Articole inrudite