Lumea produce și consumă mai puțin vin, nici consumul de bere nu este în evoluiție pozitivă. Un raport întocmit de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) arată că cele mai afectate țări au fost Italia (-23%) și Spania (-20%). Producția a scăzut, de asemenea, și în Germania (-3,8%), Ungaria (- 2,1%) și Austria (-6,5%).
Datele OIV, din care fac parte 50 de state, reprezentând 75% din suprafața viticolă mondială, arată că în 2023, producția de vin a UE a scăzut cu 10% și a atins cel mai scăzut nivel înregistrat din 1962 și până acum. Raportul mai arată că, în unele țări din Europa, o primăvară ploioasă a provocat inundații, pagube și pierderi în podgorii, dar și o răspândire a bolilor viței de vie. Alte țări, în special cele din sudul Europei, s-au confruntat cu o secetă excesivă.
OIV arată că, deși schimbările climatice nu poartă întreaga responsabilitate pentru anul viticol prost, ele reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă sectorul.
Vița de vie este extrem de vulnerabilă la schimbările de climă, iar acestea au afectatat culturile atât din emisfera nordică, cât și din cea sudică. Scăderea producției a venit concomitent și cu o scădere a consumului de vin, pe fondul inflației din Europa și SUA, dar și a scăderii exporturilor către China.
Vezi și Viticultori mici și mijlocii din Oltenia și Dobrogea: vinuri pe alese!
La nivel global, anul trecut, a fost înregistrat cel mai scăzut consum de vin din 1996 și până acum.
Lumea bea mai puțin vin
Consumul global de vin a ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din 1996 încoace din cauza inflației ce a generat creșterea prețurilor, astfel că puterea de cumpărare a potențialilor consumatori a fost redusă, a anunțat Organizația Internațională a Viței de Vie și Vinului (OIV), transmite Reuters.
Organizația cu sediul la Paris a estimat consumul mondial de vin în anul 2023 la 221.000.000 hectolitri, cu 2,6% mai puțin decât în 2022 și cu 7,5% sub nivelul din 2018. Un hectolitru este echivalentul a 133 de sticle standard de vin.
Tensiunile geopolitice, îndeosebi războiul din Ucraina, și crizele energetice subsecvente, alături de perturbările lanțurilor globale de aprovizionare, au dus la costuri de producție și distribuție mai mari, care s-au transferat în creșteri de prețuri pentru consumatorii de vin, ceea ce a redus cererea, susține OIV.
Scăderea a fost deosebit de mare în China, cu un minus de 25%.
La începutul secolului, consumul de vin crescuse brusc odată cu extinderea clasei de mijloc, însă în ultimii cinci ani s-a redus cu mai mult de 60%, la 6,8 milioane hectolitri din cauza restricțiilor provocate de Covid-19 și de presiunea prețurilor care au tendința să se răsfrângă mai mult asupra piețelor recente, precum China, a spus John Barker, directorul general al OIV.
În ce privește comerțul internațional, schimburile cantitative s-au redus cu 6,3%, la 99.000.000 hectolitri, dar numai cu 4,7% din perspectivă valorică (36 miliarde euro) întucât prețul mediu al unui litru de vine a ajuns la un nivel record.
OIV a redus estimarea producției de anul trecut de la 244 milioane la 237 miliane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani. Declinul abrupt este provocat de vremea nefavorabilă, precum îngheț timpuri, ploi abundente sau secetă, la care se adaugă extinderea bolilor viței de vie.
Italia a avut cea mai mică recoltă din 1950 – 38,3 milioane de hectolitri, cu 23% mai redusă față de anul 2022, astfel că a pierdut în fața Franței poziția de lider mondial.
Pentru 2024 se estimează o creștere a producției în emisfera sudică, în Australia și Argentina, dar va sub nivelul mediu din intervalul 2018-2023. O primăvară rece și un cules târziu va face ca producția în Chile să scadă pentru al treilea an consecutiv, reducerea fiind în medie de 17%.
