Pădurile României sunt într-un punct critic, iar fenomenul uscării arborilor capătă o amploare fără precedent, avertizează Flavius Bălăcenoiu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Specialistul spune că situația, inițial punctuală, a devenit în ultimii doi ani un fenomen extins la nivel național.
„În 2024 și cu atât mai mult în 2025 întâlnim tot mai des trunchiuri gri, fără coronament, sau cu frunzele complet uscate. În multe cazuri, arborii afectați nu mai au întoarcere”, afirmă Bălăcenoiu. Peisaje care altădată păreau excepții au devenit, în multe regiuni, normă.
Rășinoasele se usucă haotic, fără un tipar clasic
Prima hartă analizată de cercetători arată că, în 2024, cele mai afectate zone erau în vestul țării. În 2025, fenomenul s-a mutat predominant în est și sud, semn că uscarea nu respectă un tipar clasic de extindere. Factorul comun rămâne seceta prelungită, care slăbește rezistența arborilor și îi expune atacurilor de insecte.
Foioasele intră în cel mai grav scenariu
Situația este și mai severă în pădurile de foioase. Conform datelor prezentate, zone care în 2024 erau marcate cu galben (situație incipientă) au trecut în portocaliu sau chiar roșu în 2025. În unele județe, între 16% și 26% din fondul forestier de foioase este deja afectat.
Vezi și Greenpeace România: IKEA contribuie la dispariția pădurilor valoroase din România
Având în vedere că Romsilva administrează jumătate din fondul forestier național, cifrele sunt reprezentative pentru întreaga țară.
2025 aduce recorduri negative: până la 280.000 mc de arbori uscați pe județ
Dacă în 2024 doar trei județe depășeau pragul de 50.000 mc de lemn uscat, anul acesta mai multe județe din sudul și estul țării au ajuns la valori de peste 250.000–280.000 mc. Fenomenul a explodat pe fondul secetei persistente și al schimbărilor climatice accelerate.
Problema nu e doar a României
Uscările masive de păduri nu sunt un fenomen exclusiv local. Din anii ’80 încoace, multe țări europene se confruntă cu aceeași degradare accelerată. Presa din Germania și Franța tratează deja subiectul ca pe o urgență ecologică, iar nivelul de îngrijorare publică este în creștere.
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, organizat de Comunitatea Forestierilor – Fordaq, confirmă că în 2025 fenomenul s-a amplificat vizibil, fiind strâns legat de secetă și de stresul climatic acumulat.
