România continuă să se confrunte cu un dezechilibru major în sectorul agroalimentar: exportă materii prime agricole, dar importă produse alimentare cu valoare adăugată mai mare.
Potrivit studiului „Feeding Romania: A Research Study on the Pork Meat Market and Production Chain”, peste 80% din necesarul de carne de porc consumat în România provine din importuri.
Valoarea acestor importuri a depășit 500 milioane de euro doar în primul semestru al anului 2024, potrivit datelor analizate în studiu.
În același timp, România rămâne un exportator important de cereale. În 2024, exporturile de porumb au ajuns la aproximativ 744 milioane de euro, ceea ce ilustrează paradoxul structural al agriculturii românești: materii prime pleacă la export, iar produse alimentare procesate sunt aduse din afara țării.
Consumul de carne de porc este peste media Uniunii Europene
Un alt factor care amplifică presiunea asupra pieței este consumul ridicat de carne de porc.
În 2025, românii au consumat în medie 38,4 kg de carne de porc pe persoană pe an, peste media Uniunii Europene, estimată la 31,7 kg pe cap de locuitor.
Această diferență menține cererea ridicată pe piața internă și contribuie la creșterea dependenței de importuri.
Problemele structurale ale sectorului
Studiul realizat de Agro Consulting Club, organizație studențească din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, evidențiază mai multe vulnerabilități structurale ale sectorului.
Printre acestea se numără:
producția internă insuficientă și instabilă;
impactul pestei porcine africane;
dependența de purcei și material genetic din import;
fragmentarea lanțului de producție.
Toate aceste probleme limitează capacitatea sectorului de a răspunde cererii interne și afectează competitivitatea fermelor românești.
Cinci direcții pentru reducerea dependenței de importuri
Autorii studiului propun un set de cinci direcții strategice care ar putea contribui la dezvoltarea producției interne de carne de porc.
Controlul pestei porcine africane
Una dintre principalele recomandări este adoptarea unor modele de biosecuritate inspirate din sistemele utilizate în Spania, bazate pe standarde stricte și pe creșterea animalelor în spații controlate.
Propunerea include un plan de tranziție pe cinci ani, prin care finanțarea publică să fie orientată mai mult spre prevenție decât spre despăgubiri acordate după apariția focarelor.
Dezvoltarea fermelor de reproducție
România depinde în mare măsură de importul de purcei și material genetic.
Dezvoltarea fermelor de reproducție și a programelor locale de ameliorare genetică ar putea reduce această dependență și ar putea crește stabilitatea producției interne.
Vezi și Prețurile la carnea de porc în România: cea mai mare creștere lunară din UE în aprilie 2025
Integrarea lanțului de producție
O altă direcție vizează dezvoltarea cooperativelor și a structurilor integrate care pot livra volume constante și standardizate către retail.
Autorii studiului consideră că stabilizarea producției interne ar putea permite substituirea treptată a unei părți din importuri.
Politici bazate pe date
Pentru decizii mai eficiente, studiul recomandă o colectare mai bună a datelor din industrie și utilizarea unor contracte indexate, care pot reduce volatilitatea pieței și pot oferi fermierilor mai multă predictibilitate.
Creșterea valorii adăugate
Pe termen lung, cercetarea propune dezvoltarea unor produse cu identitate locală, inclusiv prin promovarea raselor tradiționale precum Mangalița și Bazna, care ar putea fi integrate în oferta gastronomică și turistică.
Studiu realizat de studenți și experți din industrie
Studiul a fost prezentat public în februarie 2026 la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
La proiect au lucrat 24 de studenți, coordonați de cadre didactice și sprijiniți de specialiști din industrie.
„Pentru noi, formarea noii generații de profesioniști din agribusiness este o investiție strategică. Industria are nevoie de soluții bazate pe date, dar și de oameni pregătiți să le implementeze”, a declarat Dénes Laczkó, CEO Poultry Investment.
