Porumbul – baza agriculturii moderne. O cultură esențială pentru hrană, furaj și industrie

Porumbul (Zea mays) este una dintre cele mai importante plante cultivate la nivel global, având un rol esențial în alimentația umană, hrana animalelor și numeroase industrii. În România, porumbul ocupă anual sute de mii de hectare și reprezintă o sursă strategică de hrană și venit pentru numeroși fermieri.

Porumbul – baza agriculturii moderne. O cultură esențială pentru hrană, furaj și industrie

Cultivarea sa eficientă presupune cunoașterea unor aspecte esențiale privind pregătirea solului, alegerea hibrizilor, gestionarea bolilor și recoltarea la momentul optim. Cu o tehnologie agricolă bine pusă la punct, porumbul poate oferi randamente excelente chiar și în condiții climatice variabile.

1. Cerințele ecologice ale porumbului

Porumbul preferă solurile fertile, bine aerate, cu un pH cuprins între 5,8 și 7,2. Temperatura minimă pentru germinare este de 8–10°C, iar pentru o dezvoltare optimă are nevoie de căldură, lumină și apă în cantități moderate. Este sensibil la secetă în fazele de înflorire și umplere a bobului.

2. Pregătirea terenului

Pentru o cultură de porumb reușită, terenul trebuie arat toamna și nivelat primăvara. Lucrarea solului include discuirea și fertilizarea corespunzătoare, cu accent pe aportul de azot, fosfor și potasiu. O bună pregătire a patului germinativ favorizează răsărirea uniformă.

3. Alegerea hibrizilor

Pe piață există o gamă largă de hibrizi adaptați la diverse condiții pedoclimatice. Alegerea se face în funcție de zona de cultură, ciclul de vegetație (FAO), rezistența la boli și dăunători, precum și de scopul culturii – boabe, siloz sau porumb zaharat.

Vezi și: Grâul – baza agriculturii și hranei globale O cultură străveche care rămâne esențială

4. Semănatul

Epoca optimă de semănat este atunci când temperatura solului la 5 cm adâncime atinge 10°C. Densitatea recomandată este de 60.000–75.000 de plante/ha, în funcție de hibrid și regimul de irigare. Se utilizează semănători de precizie pentru o distribuție uniformă.

5. Lupta împotriva bolilor și dăunătorilor

Cele mai frecvente boli sunt fuzarioza, putregaiul tulpinii și pătarea frunzelor. Dintre dăunători, viermele sârmă, sfredelitorul tulpinilor și viermele vestic al rădăcinilor pot produce pierderi semnificative. Se recomandă tratamente fitosanitare și rotația culturilor pentru prevenție.

6. Recoltarea și valorificarea

Recoltarea porumbului pentru boabe se face când umiditatea bobului scade sub 20%. Se poate utiliza și pentru siloz sau biomasă, în funcție de varietate. Porumbul este valoros economic, având multiple utilizări în industrie (amidon, bioetanol, ulei, produse alimentare).

Porumbul rămâne una dintre cele mai profitabile și versatile culturi din agronomia românească și globală. Cu o tehnologie adaptată și o bună gestionare a resurselor, această plantă poate oferi producții constante, chiar și în fața provocărilor climatice. Este o cultură care merită atenție și investiții, pentru că aduce un aport semnificativ în securitatea alimentară și în economia agricolă.