Sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a preţurilor pe piaţa de materie primă, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului, iar o prelungire a crizei riscă să afecteze şi populaţia în sezonul rece, prin escaladarea preţurilor la lemnul de foc, avertizează reprezentanţii Consiliului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, într-un comunicat de presă.
„Sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a preţurilor pe piaţa de materie primă, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului. Dacă se prelungeşte, criza riscă să afecteze şi populaţia în sezonul rece, prin escaladarea preţurilor la lemnul de foc. Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi a adus în dezbatere cauzele şi posibilele soluţii ale fenomenului. Cu maxime istorice la preţul lemnului de lucru, atât la răşinoase cât şi la foioase, piaţa materiei prime se confruntă cu o criză extrem de serioasă, ale cărei efecte riscă să se amplifice la toamnă şi să afecteze inclusiv piaţa lemnului de foc pentru populaţie”, avertizează actorii din domeniu.
În acest context, producătorii de mobilier susţin că au de înfruntat cea mai gravă criză din perioada recentă.
„Preţul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat faţă de aprilie 2021, precum şi lipsa lemnului fasonat şi a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacităţi de producţie sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricaţie”, a declarat Aurica Sereny, şefa Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
Vezi și WWF: Nu avem o strategie forestieră după care să ne ghidăm
La rândul său, Istvan Toke, preşedintele executiv al Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva, a punctat: „O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an şi jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piaţă, oferta este mai mică decât cererea, iar preţurile explodează. De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietăţile mici după operaţionalizarea SUMAL 2.0. SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce şi la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuţi”.
În viziunea preşedintelui Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn, Cătălin Tobescu, birocraţia şi suprareglementarea din sectorul forestier „ne putrezeşte lemnul în păduri”.
„Acesta este mesajul pe care l-am transmis astăzi domnului Ministru Barna Tanczos. Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt şi arborilor atacaţi de insecte dăunătoare şi implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca şi cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc şoriceii cu grăunţele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o ştiinţă şi o practică a gestionării durabile a pădurilor -silvicultura. Frumuseţea şi biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură şi silvicultori”, a spus Tobescu.
Dezbaterile Consiliului Pădurilor organizate săptămâna trecută au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care determină în bună măsură politicile publice ale statului român.
„În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime. Organele de control raportează 150-200.000 m3 pe an. În 2015, doamna ministru Graţiela Gavrilescu (fostul ministru al Mediului, n.r.) a comunicat public şi a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Naţional. În 2019, domnul ministru Costel Alexe a „asumat” o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane mc/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor ne-a transmis că cifra de recoltă de 38 milioane mc anual nu se regăseşte recepţionată ca rezultat al Inventarului Forestier Naţional. Cert este că pădurile României cresc ca suprafaţă şi volum de masă lemnoasă, o demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv faţă de perioada comunistă”, a fost una dintre opiniile generale exprimate în cadrul discuţiilor.
Vezi și În Bihor se taie ilegal cu 20 de procente mai puțin lemn ca în 2019
Prezent la dezbaterile Consiliului, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a declarat că va organiza în următoarele săptămâni o dezbatere a forurilor ştiinţifice pentru a tranşa o dată pentru totdeauna problema. Dezbaterea va include reprezentanţi ai mediului universitar, specialişti ai INCDS „Marin Drăcea” şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Reprezentanţii din sectorul forestier sunt de părere că, pe lângă eliminarea blocajelor generate de reglementări, autorităţile trebuie să ia în calcul o finanţare corectă a sectorului, atât prin Strategia Forestieră Naţională, cât şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte mecanisme de finanţare.
„Bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nu a inclus niciodată o finanţare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanţare a sectorului silvic”, a subliniat Silviu Geană, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură – Silva.
În acelaşi timp, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn, a punctat faptul că „ne dorim dezbateri şi politici publice bazate pe dovezi şi pe argumente raţionale, nu pe imagini cu puternic impact emoţional şi manipulatoare”.
Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi reuneşte principalele organizaţii de pe întreg lanţul valoric al lemnului – de la proprietari şi administratori de păduri la industria de prelucrare a lemnului sau industria mobilei.
La prima întâlnire de lucru a Consiliului au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Administratorilor de Păduri (AAP), Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni – Nostra Silva, Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură – Silva, Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn şi Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
