Agricultura este un sector extrem de sensibil la modificările fiscale, iar o creștere a TVA-ului poate avea efecte în lanț asupra întregii industrii – de la fermieri și procesatori, până la consumatori. Într-un domeniu în care marjele de profit sunt adesea mici, orice majorare a costurilor influențează deciziile de producție, investițiile și prețurile la raft.
TVA-ul mai mare schimbă regulile jocului în agricultură. Fermierii și consumatorii plătesc prețul creșterii fiscale
Pentru agronomi, care trebuie să găsească mereu echilibrul între știință, practică și economie, majorarea TVA-ului complică și mai mult munca de zi cu zi. Iată cum se răsfrânge această modificare asupra diverselor aspecte ale agronomiei moderne.
1. Costuri mai mari pentru inputuri și echipamente
O creștere a TVA-ului înseamnă automat costuri mai mari pentru semințe, îngrășăminte, produse fitosanitare, utilaje sau piese de schimb. Agronomii care oferă consultanță fermierilor trebuie să recalibreze planurile tehnologice în funcție de noile bugete. Uneori, recomandările optime din punct de vedere agronomic devin imposibil de aplicat din motive financiare.
2. Presiune pe micii producători
Fermierii de dimensiuni mici sau medii sunt cei mai vulnerabili la astfel de schimbări. Aceștia au mai puțină capacitate de absorbție a costurilor și negociază mai greu prețuri bune la achiziții. Agronomii care lucrează cu ferme familiale sau cooperative trebuie să caute soluții alternative, adesea mai puțin eficiente, dar mai accesibile.
Vezi și: Cum scăpăm eficient de cârtițe din grădină. Metode naturale, soluții moderne și greșeli de evitat
3. Redusă capacitate de investiție în tehnologie și cercetare
TVA-ul crescut reduce disponibilitatea lichidităților, ceea ce afectează direct investițiile în sisteme moderne de irigații, digitalizare agricolă, drone, senzori sau laboratoare de analiză a solului. În absența acestor investiții, productivitatea scade, iar sustenabilitatea pe termen lung e pusă în pericol.
4. Scumpirea produselor agricole la consumator
Pe lanțul economic, costurile suplimentare generate de TVA sunt adesea transferate consumatorului final. Prețul alimentelor crește, iar acest lucru afectează nu doar piața, ci și cererea. În final, fermierii s-ar putea confrunta cu supraproducție și vânzări mai slabe, în ciuda investițiilor făcute.
5. Adaptarea recomandărilor agronomice
Un agronom nu oferă doar sfaturi științifice, ci și soluții adaptate contextului economic. Într-un climat fiscal nefavorabil, agronomii trebuie să regândească densitățile de semănat, rotațiile, tipurile de culturi sau tratamentele fitosanitare, astfel încât să asigure un randament bun cu costuri cât mai mici.
6. Risc crescut de folosire a unor produse de calitate slabă
Pentru a reduce cheltuielile, unii producători ar putea opta pentru inputuri ieftine, de calitate inferioară sau chiar ilegale. Această practică duce la degradarea solului, randamente scăzute și, în unele cazuri, la contaminarea produselor agricole. Rolul agronomului devine crucial în prevenirea acestor derapaje.
Creșterea TVA-ului în agricultură nu este doar o decizie fiscală, ci o intervenție care afectează un ecosistem complex. De la costurile de producție la deciziile tehnologice, de la calitatea produselor până la siguranța alimentară, totul este interconectat.
Pentru a proteja fermierii și consumatorii, este esențial ca politicile fiscale să fie corelate cu realitatea din teren – iar agronomii să fie sprijiniți în misiunea lor de a menține agricultura productivă, eficientă și sustenabilă.
