Uniunea Europeană a înregistrat în 2024 o creștere semnificativă a vânzărilor de pesticide, după doi ani consecutivi de declin. Datele publicate de Eurostat arată că aproximativ 316.000 de tone de produse fitosanitare au fost comercializate anul trecut în blocul comunitar, ceea ce reprezintă o creștere de 8% față de 2023. Chiar și în acest context, nivelul rămâne cu 12% sub cel din 2011, când vânzările se apropiau de 351.000 de tone. Evoluția este însă departe de a fi uniformă, iar diferențele dintre statele membre conturează un tablou complex al agriculturii europene, aflată între presiunea climatică, restricțiile legislative și nevoia de productivitate.
Ce tipuri de pesticide domină piața europeană
Structura vânzărilor arată clar unde se concentrează provocările agronomice ale fermierilor europeni. Categoria „fungicide și bactericide” reprezintă 40% din totalul vânzărilor, fiind urmată de „ierbicide și distrugători de buruieni”, cu 35%, și de „insecticide și acaricide”, cu 17%.
Dominanța fungicidelor este explicabilă prin presiunea tot mai mare a bolilor criptogamice, accentuată de schimbările climatice și de intensificarea culturilor sensibile, precum vița-de-vie, livezile sau legumicultura. Ierbicidele rămân esențiale în culturile de câmp, iar insecticidele, deși în scădere în unele state, continuă să fie indispensabile în zonele cu presiune ridicată de dăunători. Tema poate fi analizată în contextul utilizării pesticidelor în agricultură și al politicilor agricole europene.
Franța, Spania, Germania și Italia – liderii europeni la consum
Cele mai mari patru economii agricole ale Uniunii sunt și cele mai mari consumatoare de pesticide. Franța generează 22% din totalul vânzărilor, Spania 19%, Germania 14%, iar Italia 13%. Împreună, acestea însumează aproape 70% din piața europeană. Nu este o surpriză: sunt state cu suprafețe agricole extinse, cu sectoare horticole puternice și cu o intensitate ridicată a producției. În același timp, sunt țări în care presiunea bolilor și dăunătorilor este amplificată de climatul cald și de diversitatea culturilor.
România: scădere de 20% în ultimul deceniu, dar provocările rămân
Între 2011 și 2024, România a înregistrat o scădere de aproximativ 20% a vânzărilor de pesticide. Este o reducere semnificativă, dar mai modestă decât în state precum Cehia, Italia, Irlanda sau Portugalia, unde declinul depășește 40%. România se află astfel într-o zonă intermediară: consumul scade, dar nu la fel de abrupt ca în țările cu politici mai agresive de reducere a substanțelor chimice.
Presiunea agronomică rămâne însă ridicată. Fermierii români se confruntă cu extinderea dăunătorilor, cu boli tot mai agresive, cu restricții succesive privind substanțele active și cu costuri în creștere. În lipsa unor alternative viabile, reducerea consumului devine dificilă. Subiectul se leagă direct de discuțiile despre agricultura durabilă și de obiectivele strategiei europene Farm to Fork.
Statele unde consumul crește: Letonia, Austria și Lituania
În contrast cu tendința generală de reducere, cinci state membre au înregistrat creșteri ale vânzărilor de pesticide între 2011 și 2024. Letonia se află în frunte, cu un avans de 68%, urmată de Austria, cu 52%, și Lituania, cu 35%. Aceste creșteri pot fi explicate prin extinderea suprafețelor cultivate, intensificarea producției, schimbările climatice care favorizează apariția bolilor și dăunătorilor, dar și prin trecerea unor ferme la modele de producție mai intensive.
De ce crește consumul european după doi ani de scădere
Creșterea de 8% din 2024 vine după doi ani consecutivi de declin. Explicațiile sunt multiple și țin atât de contextul climatic, cât și de cel economic. Condițiile meteo dificile au favorizat bolile fungice, iar presiunea buruienilor a crescut în culturile de cereale și oleaginoase.
Costurile mari ale inputurilor i-au determinat pe fermieri să optimizeze tratamentele, nu să le elimine. În plus, reducerea numărului de substanțe active disponibile obligă la utilizarea mai frecventă a produselor rămase pe piață. Anul 2024 a fost, de asemenea, un an de revenire a producției agricole în multe state, ceea ce a dus implicit la creșterea consumului de inputuri.
Ce înseamnă aceste date pentru agricultura românească
Pentru România, scăderea de 20% în ultimul deceniu arată o tendință pozitivă, dar insuficientă pentru a atinge obiectivele europene de reducere a pesticidelor. Fermierii români au nevoie de acces la soluții alternative, de investiții în cercetare, de extinderea tehnologiilor de monitorizare și de politici coerente care să nu penalizeze producătorii fără a oferi opțiuni reale. În lipsa acestor elemente, reducerea consumului rămâne un obiectiv dificil, iar presiunea agricolă se va intensifica.
Creșterea vânzărilor de pesticide în 2024 arată că agricultura europeană rămâne dependentă de substanțele de protecție, în ciuda obiectivelor ambițioase de reducere. România se înscrie într-o tendință descendentă, dar provocările agronomice și economice rămân ridicate. Pentru fermieri, adevărata provocare este găsirea unui echilibru între productivitate, costuri și cerințele de mediu — un echilibru care nu poate fi atins fără sprijin tehnic, predictibilitate și acces la soluții moderne.
