Ziua Mondială a Alimentației și a Pâinii

1
- Reclamă -

Sărbătoarea a fost inițiată de Uniunea Internațională a Brutarilor și Brutarilor-Patiseri (UIB) în 2006 și este dedicată celebrării pâinii ca simbol global al hranei de bază. Totodată, pune în evidență importanța brutarilor și a tradițiilor asociate cu producerea acesteia.

Pâinea este unul dintre cele mai vechi alimente create de omenire, care are în spate o istorie de peste 12.000 de ani. Așadar, pâinii i s-a dedicat o zi anume a ei, zi în care este sărbătorită pe plan mondial, pe 16 octombrie. În fiecare an, și coincide cu Ziua Mondială a Alimentației.

Istoria pâinii

Prima opera literară în care apare pomenită pâinea este Epopeea lui Ghilgameș, poem epic din Mesopotamia antică, de altfel această epopee fiind și cea mai veche scriere literară a umanității, datată la începutul mileniului al III-lea î.H.

În celebra epopee, pâinea este menționată în contextul educării lui Enkidu, un personaj sălbatic care trăia alături de animale. Când Enkidu este civilizat, i se oferă pâine și bere. Scena descrie un moment în care Enkidu învață obiceiurile oamenilor, iar acest gest simbolizează tranziția sa de la o viață în sălbăticie la una în civilizație.

În acest pasaj din Epopeea lui Ghilgameș se spune: „Mănâncă pâinea, Enkidu, căci aceasta este obiceiul pământului. Bea berea, căci aceasta este datina pământului.” Acest moment este important în structura epopeei, deoarece marchează începutul umanizării lui Enkidu prin adoptarea alimentelor esențiale pentru viața socială a oamenilor, precum pâinea.

- Reclamă -
  • Pâinea neolitică (aprox. 12.000 î.Hr.) – Oamenii străvechi, din regiunea actuală a Orientului Apropiat, amestecau boabe măcinate manual cu apă, formând un fel de pastă pe care o coceau pe pietre fierbinți. Aceasta era o formă simplă de pâine plată, fără drojdie.
  • Egiptul Antic (aprox. 3.500 î.Hr.) – Egiptenii sunt adesea considerați inventatorii pâinii dospite. Ei au descoperit accidental procesul de fermentare, probabil lăsând aluatul să stea mai mult timp, astfel drojdia naturală a început să acționeze. Acest lucru a dus la pâine dospită, care era mai ușoară și mai aerată.
  • Grecia și Roma Antică (aprox. 800 î.Hr. – 476 d.Hr.) – Grecii și romanii au perfecționat producția de pâine. Ei sunt cei care au înființat brutăriile publice, iar pâinea a devenit un aliment de bază pentru toate clasele sociale. Romanii au inventat și morile de apă pentru măcinarea grâului la scară mai mare.
  • Evul Mediu și Renașterea – În această perioadă, pâinea era deja un simbol al statutului social. Pâinea din făină albă era rezervată celor bogați, în timp ce pâinea din făină integrală, mai grosieră, era destinată claselor inferioare.
  • Revoluția Industrială (sec. 18-19) – Dezvoltarea morilor industriale și invenția drojdiei comerciale au permis producția de pâine la scară largă. Pâinea a devenit astfel un aliment mai accesibil pentru toată lumea.

Fiecare țară are tipurile sale de pâine, influențate de resursele naturale și de istoria culturală. Spre exemplu, în Europa de Est, pâinea de secară și pâinile mai dense sunt comune, în timp ce în Asia găsim multe variante de pâini plate.

Top 10 cele mai celebre tipuri de pâine

  • Baguette (Franța) – Pâinea franceză clasică, lungă și crocantă.
  • Ciabatta (Italia) – O pâine italiană albă, cu o crustă crocantă și o textură aerată.
  • Naan (India, Asia de Sud) – Pâine plată, moale, coaptă în cuptor tandoori.
  • Sourdough (SUA, Europa) – Pâine cu maia, fermentată natural.
  • Rye Bread (Europa de Nord) – Pâine densă din făină de secară, populară în Scandinavia și Germania.
  • Pita (Orientul Mijlociu) – Pâine rotundă și plată, deseori umplută cu diverse ingrediente.
  • Tortilla (America Latină) – Pâine subțire din porumb sau făină de grâu, esențială în bucătăria mexicană.
  • Lavash (Caucaz, Asia Centrală) – Pâine subțire, tradițională în Armenia și alte țări din regiune.
  • Brioche (Franța) – O pâine pufoasă, dulce, îmbogățită cu unt, zahăr și ouă.
  • Injera (Etiopia) – Pâine subțire și spongioasă, făcută din făină de teff, servită la mesele etiopiene tradiționale.

Astfel, numărul felurilor de pâine din lume este practic nelimitat, având în vedere variațiile de rețete și adaptările regionale. Estimativ, există sute de tipuri distincte, dacă luăm în calcul ingredientele și metodele de preparare utilizate în diverse culturi.

Sursa: g4food

- Reclamă -

un comentariu

Lasă un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.