Dropia, o pasăre dispărută ce poate fi adusă înapoi în România

5
Sursa foto: Swedish University of Agricultural Sciences
- Reclamă -

O pasare apărută parca din lumea legendelor, dropia trăia pe vremuri în Romania, în Câmpia de Vest, Bărăgan și Dobrogea.

Dropia a dispărut însă acum câteva decenii, din cauza vânătorii excesive și a dezvoltării agriculturii “moderne” care a înlocuit numeroasele specii de plante ce creșteau natural în zonele de câmpie și stepa cu monoculturi și a poluării apelor și solului cu pesticide și fertilizatori.

În prezent, se mai întâlnește în sudul și centrul Europei și zona temperata a Asiei. Peste 50% din populația europeană se găsește în Spania și Portugalia.

IUCN a clasificat dropia drept vulnerabilă, fiind amenintată de: extinderea zonelor agricole, construirea de noi șosele, extinderea rețelelor electrice cu cabluri aeriene, vânătoare, atacul câinilor și a altor prădatori.

Este cea mai mare pasare din Europa. Masculii pot ajunge la dimensiuni de 90-105 cm înălțime, 115 cm lungime, 6-18 kg greutate. Femelele sunt mai mici, având 75-85 cm înălțime, 90 cm lungime și 3-8 kg greutate.

Dropiile sunt pasări omnivore, consumând lucerna, păpădie, trifoi, rapiță, semințe de grâu și ovăz, lăcuste, albine, viespi, coleoptere, furnici, greieri și ocazional, broaște, șopârle și rozătoare, etc. Puii se hrănesc în prima vara mai mult cu insecte, ulterior crescând consumul de material vegetal.

- Reclamă -

Vezi pe eMag ce produse au reduceri demne de fructificat!

 

Femelele ajung la maturitate sexuala la 2-3 ani, iar masculii la 5-6 ani. în ianuarie, aceștia își schimba penajul, îmbrăcându-l pe cel nupțial și încep perioada de dansuri și lupte spectaculoase observate cu atenție de femelele care astfel își aleg partenerii. în luna mai-iunie, în cuiburi ce constau în simple adâncituri în sol, femelele depun 2-4 oua, lucioase, bej sau verzi.

Incubația durează 24 de zile, iar de pui se ocupa numai femelele.

CITEȘTE ȘI Bibilica: dușmanul căpușelor din curtea ta

Sunt pasări gregare care prefera sa utilizeze aceleași zone de cuibărit și hrănire pe care le utilizează alte dropii, chiar daca în apropiere sunt disponibile alte terenuri ce ar asigura un habitat potrivit. Aceasta este una dintre problemele cu care se confrunta echipele de specialiști ce încearcă repopularea unor zone din care dropiile au dispărut.

Ținând cont de experiența altor tari (Germania, Austria, UK) în reintroducerea acestei specii și în conservarea populațiilor existente, iată câteva masuri care s-ar putea lua în vederea creării unui habitat propice:

  1. Folosirea metodelor tradiționale în agricultura, cu rotirea culturilor, păstrarea unor zone necultivate, lipsa irigațiilor în culturile de cereale și leguminoase, neutilizarea pesticidelor și fertilizatorilor, păstrarea miriștilor peste iarna.
  1. Adaptarea practicilor la ciclul de viață al dropiilor prin: evitarea recoltării culturilor pe timp de noapte, evitarea activităților umane în zonele de cuibărit, lăsarea unor insule nerecoltate în jurul cuiburilor și recoltarea după creșterea puilor.
  1. Evitarea pășunatului în zonele unde exista grupuri de dropii.
  1. Daca exista garduri de împrejmuire, acestea trebuie sa aibă găuri suficient de largi pentru a permite trecerea pasărilor și nu trebuie făcute din sarma ghimpata.

Dropia ar reface o parte din echilibrul ecosistemului

Cum în ultimii ani, o mare parte din locuitorii de la sate se muta în orașe, multe terenuri rămân neexploatate. Urbanizarea a permis refacerea a numeroase populații de mamifere și pasări în Europa.

Dacă terenurile nu mai sunt folosite pentru culturi, trebuie făcute eforturi în scopul conservării varietății speciilor.

Dropii și puii lor în “Havelländisches Luch”. Foto: Karl Fritzson
Dropii și puii lor în “Havelländisches
Luch”. Foto: Karl Fritzson

Reintroducerea unora dintre speciile care au populat în mod natural zonele respective, reface echilibrul ecosistemului și oferă noi oportunități de dezvoltare în zonele rurale prin înflorirea turismului. în Uniunea Europeana sunt active doua directive care încurajează aceste inițiative, Directiva Habitate și Directiva Pasări.

Prin proiectele de reintroducere a dropiei se protejează și alte pasări de stepa. Creșterea biodiversității locale poate fi valorificata prin implementarea unor proiecte de ecoturism, cu efecte asupra păstrării valorilor culturale, dezvoltării comunității și creșterii veniturilor acesteia prin atragerea turiștilor pasionați de natură.

Autor: Dana Canari, Biolog

SURSE: Swedish University of Agricultural Sciences, Comisia Europeană

- Reclamă -

5 comentarii

Lasă un comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.