Robert Rekkers, director general al Agricover Credit, a declarat la o conferință pe teme de agricultură, că în România există trei surse principale de creditare a agricultorilor: băncile, IFN-urile și creditul furnizor, însă cel din urmă începe să piardă teren.
’’De fapt, România a avut mereu credit furnizor, iar valoarea sumei este mare. Încet-încet, creditul furnizor pierde din importanță. Băncile și IFN-urile sunt mai atractive, mai potrivite pentru fermieri și mai ieftine’’, a mai declarat Rekkers.
În primele luni ale acestui an, foarte mulți agricultori s-au plâns că au fost nevoiți să apeleze la credit furnizor, în condițiile în care plata subvențiilor a fost întârziată, și nu au putut să-și onoreze termenele de plată, ceea ce a prov ocat probleme grave pentru mulți dintre ei. Unii au fost nevoiți chiar să-și închidă afacerile.
Cei mai afectați de situația grea din piață sunt fermierii de dimensiuni mici și medii. Oricum, este îngrijorător faptul că agricultorii români au ajuns la un grad de îndatorare de peste 1.000 de euro, ceea ce constituie un semnal de alarmă. Ori în condițiile în care prețurile la materiile prime agricole sunt tot mai mici și marjele se reduc, a mai spus Rekkers.
În 2016, sumele estimate a fi alocate pentru creditarea agriculturii românești (total piață) se ridică la circa 25 miliarde de lei, băncile având cea mai mare pondere.
Prețurile la cereale scad, la inputuri nici gând
O altă problemă scoasă în evidență de Robert Rekkers este faptul că prețurile la cereale s-au micșorat în ultima perioadă, în timp ce la inputuri nu s-a întâmplat nimic. Ba chiar, la începutul anului când fermierii se plângeau că prețurile la cereale erau chiar mai mici decât la momentul recoltării, inputurile înregistrau o creștere de câteva procente.
’’Cei mai afectați sunt fermierii mai mici, ei sunt cei care au nevoie de sprijin. Prețurile sunt în scădere cu până la 8% la grâu față de anul trecut, în timp ce la inputuri nu s-au micșorat, așa cum s-a întâmplat la cereale’’, a mai declarat Rekkers.
