La începutul toamnei, îşi fac apariţia pe tarabele din pieţe mălinele, fructe de mărimea bobului de mazăre, negre şi lucioase, cu gust dulce-amărui.
Mălinul (Prunus padus) creşte pe lângă râuri, lacuri, margini de pădure şi poieni. Este întâlnit în nordul Europei şi al Asiei, în Maroc şi a fost introdus în Alaska şi nordul SUA şi al Canadei.
Mălinul se mai numeşte şi cireşul păsărilor. Multe specii de păsări consumă cu plăcere aceste fructe, prezenţa lor atrăgând mulţi vizitatori înaripaţi pe perioada sezonului rece.
Cum se plantează mălinul
Planta are o creştere rapidă, ajunge la înălţime de 10-15m şi nu este foarte pretenţioasă putând fi folosită pentru decorarea parcurilor, grădinilor şi străzilor.
Prin tunderi periodice, formează garduri vii bogate în frunziş. Densitatea de plantare recomandată pentru acestea este de 5 puieţi pe metru.
Mălinul preferă solurile umede, bine drenate, cu pH neutru sau alcalin. Se dezvoltă bine în zone semi-umbrite sau însorite. Este sensibil la geruri târzii şi vânturi puternice. Se înmulţeşte prin seminţe, butaşi şi lăstari.
Cu florile sale albe şi parfumate este unul dintre primii pomi ce înfloresc primăvara asigurând nectarul pentru insectele abia dezmorţite după iarnă şi bucurând privirile trecătorilor.
Frunzele mălinului sunt ovale, uşor zimţate pe margini şi au lungime de 6-10 cm. Scoarţa sa emană un miros puternic şi era folosită în Evul Mediu pentru a feri casele de boli. În aceasta ca şi în sâmburi şi frunze se găsesc amigdalină şi prunasină, substanţe care în contact cu apa, formează compuşi toxici. Acest mecanism de apărare al plantei ţine la distanţă erbivorele, dar nu şi omizile care atacă de multe ori frunzişul.
Se recomandă evitarea fructelor care au gust prea amar deoarece şi acestea pot conţine o cantitate crescută de substanţe dăunătoare.
Utilizarea mălinului
Din frunze şi scoarţă se extrag pigmenţi folosiţi în industria textilă.
Lemnul mălinului are culoare maro deschis spre roşcat, este rezistent şi se poate lucra cu uşurinţă. Este folosit în industria mobilei.
