Producția de vin din 2015 se situează în media ultimilor ani, cu puțin peste 4 milioane hectolitri, informează Patronatul Național al Viei și Vinului. Din punct de vedere calitativ, anul de recolta 2015 este unul atipic însă, cu variații de calitate și cantitate medie la hectar de la o regiune la alta.
“Paradoxal, deși am avut o vară și o toamnă propice culturii de viță de vie, cu precipitații suficiente și cu perioadă prelungită de insolație, tocmai acest aspect, în general favorabil obținerii vinurilor de calitate ridicată, a creat probleme viticultorilor în anumite regiuni viticole (în special Moldova, Vrancea)”, arată PNVV.
Vremea a făcut bine recoltei și nu prea
Temperaturile foarte ridicate au blocat în anumite parcele viticole procesul de fotosinteză și au încetinit acumularea zaharurilor în struguri. Această situație nu este însă cu impact relevant la nivel național deoarece, din informațiile culese de la producătorii de vin, există așteptări importante referitoare la calitatea vinurilor de la producătorii consacrați care au urmărit cu atenție aplicarea corectă și la timp a tratamentelor fitosanitare.
Lucian Neacșu, acționar Senator WINE: „Recolta 2015 pentru noi a fost la 60% din potențial și asta din cauza secetei excesive și a fenomenelor conexe. Blocarea fotosintezei plantei a dus la stagnarea acumulărilor de zaharuri pentru o perioadă destul de lungă, întârziind coacerea și maturizarea tehnologică și fenolică a strugurilor. Datorita faptului că am lăsat toată suprafața la supracoacere, ne-am concentrat pe calitate și am reușit producem un vin înalt calitativ, însă cantitativ producția e mai redusă.”
La nivel european România se situează în parametrii producțiilor țărilor importante din punct de vedere vitivinicol. De menționat pe acest palier faptul că Italia este lider mondial din punct de vedere al cantității de vin produse, urmată foarte aproape de Franța.
În ultimii 15 ani în sectorul vitivinicol românesc, România a realizat investiții importante în modernizarea plantațiilor și a cramelor (peste 500 milioane de euro). Astfel, au fost replantate peste 40.000 de hectare noi, au apărut un număr foarte mare de “mici producatori” care au adus o diversitate benefică de vinuri în atenția consumatorilor, în condițiile în care modernizarea plantațiilor de viță de vie și a capacităților de producție a marilor producători de vinuri (însumează peste 70% din total piață vin).
Din cauza birocrației am absorbit doar 41% din fondurile europene dedicate vinului
Exercițiul finaciar 2008 – 2013 a consemnat 100% absorbție fonduri europene din Programul național suport pentru sectorul vitivinicol românesc, mai arată PNVV.
În același timp, însă, au existat și aspecte negative care încetinesc progresul vinului romanesc, cum ar fi birocrația excesivă și abuzivă apărută în ultimii 2 ani la nivel MADR și APIA în aplicarea legislației privind programele cu finanțare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol a condus la un procent de doar 41,7 (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane euro alocat României în exercițiul financiar 2014 – 2018.
Lucian Neacșu: „Pentru noi anul 2015 a fost plin și prin faptul că ne-am concentrat în continuare pe dezvoltarea producției ecologice. Ne menținem astfel statutul de cel mai mare producător de struguri ecologici din Sud Estul Europei. Mai mult, la cele 247 de hectare pe care le cultivăm la Însurăței am mai adaugat încă 80 la Huși, dezvoltate în același regim. La Însurăței ne-am luptat cu arșița specifică zonei, încercând să ținem în frâu acest fenomen prin dezvoltarea irigațiilor. Din păcate, din cauza aprobărilor venite prea târziu de la autorități, nu am putut să închidem acest proiect, așa cum ne-am propus”.
De asemenea, promisiunile guvernanților de a demara procesul de crearea a unui brand național pentru promovarea produselor agroalimentare romanești și a vinului au rămas fără acoperire în realitate, ceea ce îngreunează major promovarea cu succes a produselor românești pe piețe străine, arată PNVV.
În perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie) comerțul cu vin crește cu peste 50% față de o lună normală și în special crește consumul de vinuri roșii, românii alegând de obicei vinurile albe (cca 60% din total vinuri), informează PNVV.
