Românii mănâncă în continuare preponderent carne de porc și de pasăre, în timp ce vita, capra și oaia sunt consumate doar ocazional și în cantități mici.
Această tendință este explicată prin preferințele culinare tradiționale, prețurile mai ridicate și lipsa unor campanii susținute de promovare, arată președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
„Deși România are unul dintre cele mai mari efective de oi din Uniunea Europeană, consumul de carne de oaie și de vită rămâne scăzut și ocazional. Este nevoie de măsuri concrete pentru creșterea producției interne și de campanii care să promoveze beneficiile consumului de carne produsă local”, a declarat Botănoiu pentru AGERPRES.
Consumul de carne de oaie – ridicăm miei, dar îi mănâncă alții
Consumul anual de carne de oaie în România este estimat la doar 2,3 kg/locuitor, concentrat aproape exclusiv în perioada Sărbătorilor Pascale.
În același timp, efectivele de ovine și caprine depășesc 15 milioane de capete, însă majoritatea producției ia drumul exportului.
„Factorii care limitează consumul sunt obiceiurile alimentare tradiționale, care favorizează carnea de porc și pasăre, dar și prețul relativ mai ridicat. Deși avem o producție importantă, consumul intern rămâne ocazional și de volum redus”, explică președintele AFR.
Pentru a crește eficiența fermelor, Botănoiu recomandă investiții în genetică, managementul reproducției și folosirea furajelor bogate în proteine.
Carnea de vită – un produs de nișă pentru români
Consumul de carne de vită în România se situează la aproximativ 3 kg/locuitor/an, de trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene, care este de 9 kg.
„Prețurile ridicate și preferința pentru alte tipuri de carne explică cererea redusă. Carnea de vită a devenit un produs de nișă, cumpărat doar pentru ocazii speciale”, arată Botănoiu.
Pentru creșterea producției interne, acesta propune îmbunătățirea hranei și a bunăstării animalelor, controale medicale regulate și o mai bună gestionare a furajelor.
În prezent, România are aproximativ 1,9 milioane de bovine, din care 1,1 milioane de vaci, iar producția de carne de vită este de circa 6.700 tone.
Carnea de pasăre – liderul incontestabil al pieței
Carnea de pasăre rămâne lider absolut în consumul intern, cu 28 kg/persoană/an, potrivit INS.
Peste 90% din producție este autohtonă, iar puiul este preferat de 7 din 10 români.
„Accesibilitatea prețului și versatilitatea în bucătăria românească explică succesul. Producția și consumul cresc anual cu 3%, menținând România printre liderii regionali”, precizează Botănoiu.
Vezi și Adună apa de ploaie pentru grădina ta – soluție naturală și economică
Acesta adaugă că fermierii trebuie să comunice mai bine beneficiile cărnii de pasăre, practicile sustenabile și calitatea producției, pentru a câștiga încrederea consumatorilor.
România are peste 62 de milioane de păsări și produce aproximativ 64.000 tone de carne de pasăre.
Carnea de porc – alimentul preferat, dar importat masiv
Deși carnea de porc este alimentul de bază pentru români, aproximativ 75% din consum este acoperit din importuri, potrivit datelor AFR.
După apariția pestei porcine africane, producția internă s-a prăbușit, accentuând dependența de piețele externe, în special din Spania, Germania, Ungaria și Polonia.
„Carnea de porc domină masa românilor, dar cea mai mare parte vine din import. Aceasta este una dintre principalele cauze ale deficitului comercial agroalimentar”, avertizează Botănoiu.
România are un efectiv de 3,2 milioane de porci și o producție de circa 27.000 tone, în timp ce deficitul de carne de porc este estimat la patru milioane de carcase.
Redresarea sectorului necesită investiții în ferme moderne, procesare locală și biosecuritate.
Consumul de carne în Europa – pasărea câștigă teren
La nivel european, consumul mediu de carne este de 75,8 kg/locuitor/an, însă structura se schimbă vizibil:
Porc – 51%
Pasăre – 28%
Vită – 17%
Alte tipuri (oaie, capră, vânat) – 4%
„Europa traversează o schimbare structurală în consumul alimentar, în care carnea de pasăre câștigă teren, iar cea de porc și vită se contractă sub presiunea costurilor și a conștiinței ecologice. Tendințele confirmă o tranziție lentă, dar ireversibilă către modele de consum mai durabile și mai diversificate”, conchide Daniel Botănoiu.
