Finlanda a deschis prima fabrică din țară destinată producerii de biogaz lichefiat, într-o regiune importantă pentru agricultură și industria alimentară. Instalația din Ostrobotnia de Sud folosește gunoi de grajd provenit de la fermele locale, alături de reziduuri agricole și subproduse ale industriei alimentare, pentru a produce combustibil și biofertilizatori.

Gunoiul de grajd devine resursă energetică: Finlanda transformă deșeurile agricole în biogaz

Noua fabrică are o capacitate anuală de aproximativ 100 GWh de biogaz lichefiat, echivalentul energetic a circa 10 milioane de litri de motorină. Peste 30.000 de tone de gunoi de grajd au fost deja aduse de la fermele din apropiere. Instalația produce în prezent biogaz brut, iar procesul de lichefiere este programat să înceapă în această toamnă.

Gunoiul de grajd, transformat în combustibil și îngrășământ

Proiectul finlandez urmărește folosirea deșeurilor agricole ca materie primă pentru producerea de energie. Gunoiul de grajd și resturile provenite din agricultură și industria alimentară sunt procesate pentru a obține biogaz, iar substanțele nutritive rezultate în urma procesului pot fi recuperate și utilizate ulterior ca îngrășăminte.

Biogazul lichefiat are o densitate energetică ridicată și poate fi utilizat în special în transportul greu, unde alternativele electrice sunt mai dificil de implementat pentru anumite tipuri de operațiuni.

Sistemul creează, astfel, o legătură între agricultură și sectorul energetic. Fermierii livrează gunoiul de grajd către instalație și pot primi ulterior îngrășăminte reciclate, care pot fi utilizate mai ușor de culturi.

Companiile implicate în proiect susțin că această abordare poate contribui atât la reducerea costurilor asociate gestionării gunoiului de grajd, cât și la diminuarea necesarului de cumpărare a unor îngrășăminte. În același timp, o parte dintre nutrienți este recuperată și reutilizată, în loc să ajungă în apele din apropierea fermelor.

Biogazul poate schimba modul în care sunt privite deșeurile agricole

Investiția din Finlanda ilustrează un model în care materialele considerate deșeuri pot deveni materii prime pentru producția de energie și fertilizarea terenurilor agricole.

Prin digestia anaerobă a materiei organice se obține biogaz, iar materialul rămas după proces poate fi valorificat ca îngrășământ. În acest fel, o parte din resursele existente în ferme sunt reintegrate în circuitul agricol.

Finlanda nu este însă singura țară care folosește gunoiul de grajd pentru producerea de biogaz. În India, astfel de instalații sunt utilizate de mai multe decenii, în special în zonele rurale, atât pentru producerea gazului necesar gătitului, cât și pentru obținerea unui material bogat în nutrienți.

India folosește de decenii instalații de biogaz în gospodării

Începând din anii 1980, autoritățile indiene au încurajat producția de biogaz în mediul rural și au subvenționat peste cinci milioane de instalații care transformă deșeurile agricole în gaz pentru gătit și în nămol bogat în azot, utilizat ca îngrășământ.

Interesul pentru această soluție a crescut în contextul dificultăților de aprovizionare cu gaz lichefiat. India consumă anual peste 30 de milioane de tone de gaz lichefiat și importă mai mult de jumătate din această cantitate.

În anumite zone, întârzierile în aprovizionare, cumpărăturile alimentate de panică și apariția pieței negre au dus la perioade de așteptare pentru obținerea buteliilor de gaz.

Pentru gospodăriile care dispun de instalații de biogaz, gunoiul de grajd poate deveni astfel o alternativă locală. Gauri Devi, în vârstă de 25 de ani, din satul Nekpur, în Uttar Pradesh, folosește o astfel de instalație pentru activitățile zilnice din bucătărie.

„Poți găti orice cu ea, de la ceai, la legume și linte”, subliniază Gauri Devi.

Vezi și: Agroland construiește la Mihăilești cea mai mare unitate de tratare a gunoiului de grajd din România

Cum funcționează o instalație de biogaz într-o gospodărie

În cazul instalațiilor individuale, gunoiul de grajd este amestecat cu apă și introdus într-un rezervor subteran. În urma procesului de fermentare se formează biogaz, care conține în principal metan și poate fi transportat prin conducte către aragaz.

Materialul rămas în instalație este utilizat ulterior ca îngrășământ pentru terenurile agricole.

Pramod Singh, fermier care deține din 2025 o instalație de biogaz pentru șase persoane, folosește zilnic între 30 și 45 de kilograme de gunoi de grajd provenit de la patru vaci.

„Gunoiul de grajd este cu adevărat excelent”, spune fermierul.

În aceeași logică, Pritam Singh, oficial din domeniul agriculturii, descrie valoarea acestei resurse printr-o formulare sugestivă: „Bălegarul este aur negru”.

Instalațiile mici de biogaz rămân importante în zonele rurale

În India, o instalație de biogaz de mici dimensiuni poate costa între 25.000 și 30.000 de rupii, echivalentul a aproximativ 225-270 de euro, iar unele dintre aceste sisteme beneficiază de subvenții de stat.

În zonele rurale, unde există acces la gunoi de grajd și activitatea agricolă este principalul mod de existență, astfel de instalații pot asigura simultan combustibil și îngrășământ.

Totuși, biogazul reprezintă în continuare o parte redusă din combustibilul utilizat pentru gătit, iar gazul lichefiat rămâne considerat mai practic de multe gospodării.

„Unitățile de biogaz nu sunt doar echipamente; sunt mini-centrale. Necesită instalare, funcționare regulată și întreținere”, explică A.R. Shukla, președintele Asociației Indiene de Biogaz.

Costul inițial și necesitatea întreținerii pot reprezenta obstacole pentru gospodăriile cu venituri reduse, chiar și atunci când există programe de sprijin financiar.

Cererea de energie pune presiune pe sistemul indian

Contextul energetic din India a făcut ca alternativele locale să capete o importanță suplimentară. Sectorul agricol angajează peste 45% din forța de muncă a țării, iar India are unul dintre cele mai mari efective de vite din lume, ceea ce înseamnă și o cantitate semnificativă de materie primă disponibilă pentru instalațiile de biogaz.

În paralel, India încearcă să își extindă producția de biogaz la scară industrială. Zeci de instalații de dimensiuni mari sunt în construcție, cu investiții de milioane de dolari.

Țara și-a asumat obiectivul de a ajunge la neutralitate climatică până în 2070, iar biogazul este una dintre soluțiile analizate pentru reducerea dependenței de combustibili convenționali și valorificarea deșeurilor organice.

Biogazul, între soluție energetică și economie circulară

Atât proiectul industrial din Finlanda, cât și instalațiile de mici dimensiuni din India pornesc de la aceeași idee: materia organică provenită din agricultură poate avea o valoare economică și energetică după ce este procesată.

În cazul Finlandei, accentul este pus pe producția de biogaz lichefiat destinat în special transportului greu și pe recuperarea nutrienților pentru agricultură. În India, instalațiile de mici dimensiuni sunt folosite în principal pentru producerea gazului necesar gospodăriilor și a îngrășământului pentru terenuri.

Diferențele de scară sunt importante, însă principiul este similar: gunoiul de grajd nu mai este tratat doar ca un reziduu care trebuie gestionat, ci ca o resursă care poate fi reintegrată în circuitul economic.

În acest model, agricultura poate furniza materie primă pentru sectorul energetic, în timp ce produsele rezultate din proces se întorc în agricultură sub forma îngrășămintelor.

Sursa: profit.ro