Alianţei pentru Agricultură cere ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie controlate sanitar-veterinar în vamă

Produsele agroalimentare din Ucraina trebuie să fie supuse unor controale sanitare veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei prin consumarea unor produse obţinute din materie primă care nu respectă standardele de producţie solicitate producătorilor din Uniunea Europeană, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, într-o scrisoare adresată autorităţilor, relatează Agerpres.

Vezi și România sprijină iniţiativa ”Cereale din Ucraina”

”Este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitare veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei prin consumarea unor produse obţinute din materie primă care nu respectă standardele de producţie solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populaţiei, plantelor şi animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligaţi să respecte standarde de producţie ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambiţiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide şi îngrăşăminte chimice, respectarea unor condiţionalităţi sociale, de agromediu şi climă.

Cu toţii trebuie să conştientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleaşi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecţia plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru reziduurile de pesticide diferite faţă de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc”, se menţionează în document.

Ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale şi oleaginoase, preţurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilităţii mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transformat în importator net.

„Din nou, înţelegem să fim solidari într-un mediu concurenţial, corect şi nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Preşedinţie, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferenţă de preţ la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainenilor. Am solicitat un sprijin de minimum 100 euro/ tonă ca şi pierdere.

Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins (membru al Parlamentului European n.r.) în 9 iulie 2022 şi ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni şi sperăm să avem sprijinul autorităţilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producţie”, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură.

Potrivit organizaţiei, dacă în cadrul Comisiei Europene s-a decis solidaritate şi sprijin umanitar pentru Ucraina, aceeaşi Comisie trebuie să aibă grijă şi de fermierii din partea de Est, care sunt la zid.

„Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili şi stabili, să-şi poată recupera prin preţul de vânzare costurile făcute pe hectar şi investiţiile. Ne dorim fapte şi nu vorbe, adică ajutor şi susţinere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, se mai spune în document.

Totodată, reprezentanţii alianţei solicită monitorizarea, contorizarea şi controlul siguranţei alimentare pentru produsele agricole şi agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piaţa precum în prezent şi să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleaşi condiţii/restricţii ca şi produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

„Alocarea unei sume importante din alte surse decât PAC, estimate de noi la circa 200 milioane euro, pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producţia agricolă şi procesarea primară de cereale şi oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectaţi, şi mai puţin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. În situaţia neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismul de compensare din Fondul de Criză şi cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE şi alocarea sumei acoperitoare pentru ţările afectate.

Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei şi nu sunt afectate, trebuie să îşi dovedească solidaritatea faţă de statele afectate şi să nu blocheze compensarea producătorilor din ţările afectate”, se mai spune în document.

Conform sursei citate, în cazul în care nu se acordă compensaţii acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci trebuie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite ţări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte ţări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre şi ouăle, laptele şi mierea.

Potrivit Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale pentru tranzitul şi importul de produse agricole şi agroalimentare din Ucraina, fermierii şi cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.

Astfel, începând cu martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuţie, absenţa unei disponibilităţi logistice, reducerile mari de preţ pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piaţa românească au afectat grav piaţa produselor locale şi implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean şi înţelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu preţuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuşi, deşi am înţeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut şi încercăm să îi susţinem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de acelaşi tratament din partea Uniunii Europene şi pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimţit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună”, susţin semnatarii scrisorii.

În cazul României, deşi există standarde de calitate stabilite la nivel european şi implicit costuri de producţie ridicate, fermierii nu au acces la beneficiile pieţei unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru.

„Cu toate acestea, ne-am trezit în faţa unui val de produse agro-alimentare care, în loc să tranziteze România şi să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE şi chiar au rămas spre procesare şi consum în România, în detrimentul fermierilor noştri. Vom sublinia că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 milion de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiţă, 400.000 de tone seminţe de floarea soarelui şi peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susţinute, producătorii români de produse agro-alimentare şi-au construit canale de distribuţie şi au câştigat încrederea consumatorilor din România şi Vestul Europei.

Azi ne vedem în situaţia în care produsele cerealiere din România sunt declasificate şi refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic – GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziţionate şi amestecate cu cele produse în România.”, se mai precizează în document.

Cele patru organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, reunite informal în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, însumează aproximativ 3500 de fermieri care lucrează o suprafaţă totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianţa cuprinde totodată şi membri care activează în industria alimentară şi cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajaţi de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.