Cele mai mari avantaje ale fermierilor asociați în cooperative

0

Printre cele mai mari avantaje ale fermierilor asociaţi în cooperative sau grupuri de producători se regăsește și discountul între 30 şi 50% la achiziţionarea inputurilor agricole.

Declarația îi aparține renumitului fermier Gheorghe Lămureanu, membru fondator al cooperativei agricole Dobrogea Sud și proprietar al Agroterra, cu ocazia uneia dintre edițiile ZF Agropower.

Mai mult, renumitul fermier afirmă că datorită asocierii, suprafaţa cultivată cu cereale şi plante aromatice a membrilor a crescut până la 20.000 de hectare.

„Noi lucrăm de 12 ani într-o cooperativă şi este păcat că oamenii nu înţeleg că se pot desfăşura activităţi complexe de export sau de contractări multianuale cu marile magazine, cu marii retaileri de la noi din ţară printr-o cooperativă“, a afirmat Gheorghe Lămureanu.

Compania sa cultivă 1.500 de hectare în judeţul Constanţa, atât cu culturi de cereale, cât şi de plante aromatice, iar cooperativa Dobrogea Sud este una dintre cele mai mari cooperative din România după cifra de afaceri, cu venituri de 36,2 milioane de lei în 2020.

Chiar și așa, acesta este cel mai mic rezultat din 2010 până anul trecut, deoarece în judeţul Constanţa seceta a distrus întreaga suprafaţă cultivată cu cereale.

Cu toate acestea, Lămureanu spune că la început s-au strâns 11 membri, care aveau o suprafaţă de 4.500 de hectare şi au ajuns la o suprafaţă de 20.000 de hectare în prezent.

„Toate investiţiile le-am făcut din beneficiile cooperativei, fără să întoarcem bani către membrii. De exemplu, la inputuri avem discount de 30-50%.“, a explicat Gheorghe Lămureanu. El adaugă „am fi mult mai puternici – ca fermieri – şi am avea un cuvânt de spus, dacă ne-am asocia, pentru că am putea cere fonduri europene mai mari şi am putea investi în sisteme de irigaţii“.

În unire stă puterea

În plus, antreprenorul spune că datorită faptului că sunt asociaţi, fiecare vine cu aportul său de know-how şi astfel businessul devine mai rentabil şi mai profitabil.

„Cu câţiva ani în urmă ne-am gândit cum ar fi să adaptăm la solul nostru culturi pentru cele de muştar, năut, coriandru sau mazăre, care sunt foarte rezistente la secetă, pentru că sunt plante cu rădăcina pivotantă şi în zona Mării Negre, unde pământul este mai nisipos, se pretează“, a afirmat el.

În prezent, dintre culturile de nişă, producătorul cultivă doar muştar şi mazăre, pentru că coriandrul nu mai este profitabil.

„În urmă cu 3-4 ani vindeam coriandru cu 800-900 de dolari/ tonă, acum este 400 de dolari/ tonă şi nu rentează pentru că faci 1,5-2 tone/hectar.“

Cu privire la cultura de muştar, el afirmă că se dezvoltă foarte bine şi promite recolte bune în acest an, în pofida faptului că toate culturile au fost afectate într-o oarecare măsură de ploile abundente din mai şi iunie.

„E mult mai bine să plouă faţă de dezastrul pe care l-am trăit anul trecut“, a continuat fermierul.

Evoluție a culturilor de nișă

Mazărea este o plantă pe care producătorul a introdus-o în cultură şi speră să îşi amortizeze investiţia tot în acest an, dar şi să obţină profit.

„Preţul este de 230 de euro/tonă, cu mai mult de 50 de euro decât în anul anterior. La cultura de mazăre se investeşte cât la grâu şi orz, dar nu este nevoie de tratamente şi îngrăşăminte. Dacă realizezi o producţie de 3,5-4 tone/hectar, cu 1 leu/kg, îţi aduce 4.000 de lei, însă după cultura de mazăre, vei realiza în anul următor 2 tone de grâu în plus“, a afirmat antreprenorul.

El crede în evoluţia culturilor de nişă în următorii ani în România, dar nu crede că ele pot deveni majoritare într-o fermă de peste 500 de hectare.

„Nu merge să cultivi mai mult de 10-12% din suprafaţa fermei cu culturi de nişă, pentru că nu poţi să revii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6 ani. Ele au rolul lor“, explică acesta.

În prezent, în România există 1.696 de cooperative agricole, potrivit Registrului Naţional al Cooperativelor Agricole de pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here