Consumul de vin continuă să scadă la nivel mondial, iar noile date publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) indică cel mai redus nivel din ultimii peste 60 de ani. Specialiștii spun că presiunile economice, schimbarea preferințelor consumatorilor și tensiunile comerciale internaționale au influențat puternic întreaga industrie.
Consumul mondial de vin a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Ce arată noile date despre piața globală
În paralel, comerțul global cu vin a fost afectat și de taxele vamale aplicate pe piața americană, una dintre cele mai importante pentru producătorii din întreaga lume. Datele arată că atât exporturile, cât și producția mondială au rămas sub presiune în ultimul an.
Consumul global de vin a scăzut la cel mai mic nivel din 1957
Potrivit raportului OIV, consumul mondial de vin a scăzut cu 2,7% în 2025, ajungând la aproximativ 208 milioane hectolitri. Este cel mai redus nivel înregistrat din 1957 până în prezent.
Experții pun această evoluție pe seama schimbării obiceiurilor de consum, a inflației și a costurilor tot mai mari de trai. În multe piețe importante, consumatorii reduc cheltuielile considerate neesențiale, iar băuturile alcoolice se numără printre categoriile afectate.
Exporturile globale de vin au înregistrat un nou declin
Comerțul internațional cu vin a continuat să scadă și în 2025. Exporturile globale au coborât cu 4,7% în volum, până la 94,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 2009.
În ceea ce privește valoarea, exporturile mondiale de vin au înregistrat o scădere de 6,7%, până la 33,8 miliarde de euro. Specialiștii spun că taxele vamale americane și incertitudinile economice au contribuit la reducerea fluxurilor comerciale.
Statele Unite rămân în continuare cea mai mare piață de vin din lume, iar orice schimbare economică sau comercială de acolo influențează direct producătorii internaționali.
Vezi și: Urmează creșteri la prețul vinului din cauza secetei ce a afectat culturile de struguri
Suprafața viticolă din Uniunea Europeană continuă să scadă
Datele OIV arată că suprafața viticolă totală din Uniunea Europeană a scăzut cu 1,6% în 2025, până la 3,2 milioane de hectare. Chiar și așa, UE reprezintă în continuare aproximativ 45% din suprafața viticolă globală.
Spania rămâne țara cu cele mai mari suprafețe cultivate cu viță-de-vie din lume, cu aproximativ 919.000 hectare, în scădere cu 1,3% față de anul precedent.
Franța, al doilea mare producător european din acest punct de vedere, a înregistrat al treilea an consecutiv de declin. În 2025, suprafața viticolă franceză a scăzut cu 4,4%, până la 740.000 hectare.
Și Italia a raportat un recul de 0,3%, ajungând la aproximativ 726.000 hectare cultivate.
România își menține suprafața viticolă aproape stabilă
În cazul României, suprafața viticolă s-a menținut relativ stabilă, la aproximativ 187.000 hectare. Situații similare au fost raportate și în Portugalia, Germania, Grecia, Bulgaria și Ungaria, unde ajustările au fost minore.
Totodată, producția de vin a României a ajuns anul trecut la 3,3 milioane hectolitri, în creștere cu 3,7% față de 2024. Cu toate acestea, nivelul rămâne cu aproape 17% sub media ultimilor cinci ani.
Specialiștiii spun că recoltele au fost influențate de condițiile meteo dificile, inclusiv înghețuri de primăvară, furtuni și perioade de secetă persistentă în anumite regiuni.
Consumul de vin din România a crescut
Spre deosebire de tendința globală, România a raportat o creștere a consumului intern de vin. Datele OIV indică un avans de 11% comparativ cu 2024, până la aproximativ 3,5 milioane hectolitri.
Chiar și în aceste condiții, consumul rămâne cu peste 14% sub media ultimilor cinci ani, semn că și piața locală resimte schimbările din industrie și modificarea comportamentului consumatorilor.
Producția mondială de vin rămâne la niveluri reduse
Producția globală de vin a ajuns în 2025 la aproximativ 227 milioane hectolitri, ușor peste nivelul din 2024, însă sub estimările anterioare ale OIV.
Anul trecut rămâne unul dintre cei mai slabi ani pentru producția mondială de vin din ultimele decenii, în contextul fenomenelor meteo extreme și al dificultăților agricole întâlnite în mai multe regiuni viticole importante.
