Potrivit precizărilor făcute de Mihai Haraga, proprietar și președinte al grupului Semtop din Iași, specializat în producţia de seminţe, în condițiile în care fermierii români ar folosi în proporție covârșitoare tehnologii și, mai ales, irigații, aceștia ar putea dubla producțiile agricole în 2-3 ani.
„Este nevoie de un program naţional de irigaţii, un plan clar şi continuitate în legislaţie. Pe lângă acestea, avem nevoie şi de educaţie. Agricultura este un domeniu foarte important şi şi-ar putea dubla contribuţia la PIB în foarte puţin timp dacă s-ar lua măsuri care să-i poată debloca potenţialul. Am putea dubla producţiile în 2-3 ani dacă am folosi tehnologii şi dacă am avea irigaţii“, a declarat Haraga în cadrul emisiunii ZF Agropower.
Județul în care compania lui Mihai Haraga îşi desfăşoară activitatea a fost afectat puternic de seceta pedologică extremă înregistrată în 2020. Cu toate acestea, grupul are 7.000 de hectare amenajate cu sisteme noi de irigaţii, din cele 8.000 de hectare pe care le exploatează, în care a investit 17 milioane de euro.
„Am reuşit să ne atingem producţiile planificate la majoritatea hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui pe care i-am avut în producţiile de sămânţă. Fără irigaţii nu am fi reuşit să ne atingem obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor fermieri din zonă, care nu au avut acces la irigaţii“, a continuat antreprenorul.
Cât iriga România în perioada comunistă
În perioada comunistă, a mai precizat fermierul, țara noastră iriga între 2,5 şi 3 milioane de hectare anual, iar suprafeţele mari amenajate pentru irigaţii au fost pierdute după 1990 pentru că fie nu s-a mai investit în mentenanţă, fie sistemele au fost lăsate în paragină, fie au fost descompletate.
„Investiţiile în irigaţii trebuie încurajate şi susţinute de stat. Câte miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga, dacă sistemele de irigaţii ar fi funcţionat? Este o sumă mult mai mare decât ar fi fost investiţiile să punem în funcţiune sistemul de irigaţii şi pentru a furniza apă gratuită la plantă, nu la pompă“, a precizat totodată Mihai Haraga.
Nu în ultimul rând, Haraga a recunoscut că, în 2020, a făcut opt udări pentru culturile pe care le are, iar o udare pentru un hectar l-a costat între 400 şi 500 de lei.
„Sunt bani, dar ajungem înapoi la birocraţie. Ar trebui stabilit prin legislaţie ca aceste proiecte să fie făcute între ciclurile agricole (septembrie – martie) sau în maximum doi ani. Nu poţi să stai 5 ani cu conducte pe câmp. (…) Printr-un program clar, dacă domeniul este declarat de interes naţional, subvenţionat 100% din fonduri europene şi guvernamentale, în zece ani avem irigaţii care să funcţioneze pe 3 milioane de hectare. Fără irigaţii este un risc imens să investeşti, mai ales culturi semincere“, a conchis Mihai Haraga.
O nouă șansă pentru fermieri
Efectele secetei vor fi, mai nou, combătute prin prevederile proiectului de Lege pentru completarea art. 66 din Legea îmbunătățirilor funciare 138/2004 (PL-x nr. 515/2020) adoptat miercuri, 14 aprilie 2021, de plenul Camerei Deputaților, cu 310 voturi pentru și zero abțineri sau voturi contra.
Potrivit noului alineat alin. (4) de completare a art. 66, „cheltuielile aferente consumului de energie de orice fel, necesar funcționării agregatelor pentru irigații, ce aparțin producătorilor agricoli și care preiau apa direct din sursă și încheie contracte multianuale/sezoniere, se suportă din bugetul Agenției (n.r. – ANIF), în limita sumelor alocate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu această destinație”.
